10 factori care cresc riscul de Alzheimer. Ce trebuie să controlezi

Zece factori vă pot afecta riscul de a dezvolta boala Alzheimer, iar toți pot fi preveniți din timp, sugerează un nou studiu.
Există cel puțin 10 factori de risc care par să aibă un impact semnificativ asupra probabilității unei persoane de a dezvolta boala Alzheimer. Toți acești factori care ar putea fi vizați cu pași preventivi, sugerează un nou studiu publicat în The Journal of Neurology, Neurosurgery & Psychiatry (link direct studiu).
Concentrarea pe acești factori, care includ activitatea cognitivă, indicele de masă corporală mare în la bătrânețe, depresie, diabet și hipertensiune arterială, ar putea oferi clinicienilor o orientare bazată pe dovezi pentru prevenirea bolii Alzheimer, dar este nevoie de mult mai multe cercetări, recunosc autorii, pentru a veni cu alte abordări promițătoare pentru prevenirea afecțiunii.
Pentru acest studiu, cercetătorii au analizat 395 de studii (243 de studii prospective de observație și 152 de studii randomizate controlate) în căutarea unor modalități de prevenire a bolii Alzheimer. Dr. Jin-Tai Yu, profesor de neurologie la Universitatea Fudan din Shanghai, a condus echipa internațională de cercetători.
Echipa sa a propus 21 de strategii de prevenire pe care medicii le-ar putea folosi în practica lor. Aproape două treimi dintre acestea vizează factori de risc, cum ar fi hipertensiunea arterială și colesterolul și stilul de viață.
Ce trebuie să eviți
Cercetătorii au spus că 10 sugestii sunt susținute de dovezi puternice. Acestea includ obținerea unei educații mai bune în tinerețe; participarea la activități de stimulare mentală, cum ar fi cititul; evitarea apariției diabetului, a stresului, a depresiei, a traumatismelor la capul și a hipertensiunii arteriale.
Nouă alte sugestii au în spate mai puține dovezi care să le susțină. Acestea au inclus menținerea unui ritm de exerciții fizice regulate și un somn de bună calitate, menținerea unei greutăți corporale sănătoase și a sănătății inimii bune, renunțarea la fumat și administrarea de vitamina C.
Nu au fost recomandate două intervenții - terapia de înlocuire a estrogenului și inhibitori de acetilcolinesterază, medicamente care cresc comunicarea între celulele nervoase. Deși aceste sugestii ar putea părea că au sens, cercetătorii au spus că urmarea acestora nu garantează prevenirea Alzheimer.
„Acest studiu oferă o analiză avansată și contemporană a dovezilor, sugerând că mai multe studii prospective de observație de înaltă calitate și studii randomizate controlate sunt urgent necesare pentru a consolida baza de dovezi pentru descoperirea unor abordări mai promițătoare pentru prevenirea bolii Alzheimer", au notat ei.
-
Diferența dintre medic specialist și medic primar16.09.2025, 21:22
-
Diferența dintre control medical și consult medical16.09.2025, 18:50
-
-
Alimentele care provoacă inflamație în organism16.09.2025, 15:49
-
Robert Redford a murit la 89 de ani16.09.2025, 15:36
Deficiența de Vitamina K, impact asupra creierului. Duce la tulburări neurologice
Lipsa acestei vitamine îți afectează grav creierul. Duce la tulburări neurologice. Crește inflamația creierului.
Cum o boală comună poate fi confundată cu demența. Semnele care dau de gândit
Cum o boală comună poate fi confundată cu demența. Semnele care dau de gândit. La ce să fii atent.
Kefirul ar putea preveni boala Alzheimer. Are rol neuroprotector
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență.
Ceața mentală, o consecință pe termen lung a long COVID
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.
Demența, boala ignorată. De ce pacienții așteaptă ani întregi un diagnostic
Testul simplu care poate pune diagnosticul de Parkinson. E nevoie de un control oftalmologic
Un simplu examen ocular ar putea deveni cheia diagnosticării bolii Parkinson înainte de apariția simptomelor motorii.
Un semnal neobișnuit care ar putea indica o tumoră cerebrală. Testul simplu al bătăilor din palme
Un semnal neobișnuit care ar putea indica o tumoră cerebrală. Testul simplu al bătăilor din palme.
Afecțiunile intestinale pot semnala Alzheimer cu ani înainte de apariția simptomelor
Cantitatea de alcool care îți devastează creierul. E mai puțină decât ai crede
Aceasta este cantitatea de alcool care îți devastează creierul. Este mult mai puțină decât ai crede.
Obiceiul zilnic care provoacă demență. Nici nu te-ai gândit la el!
10 lucruri pe care să le faci ca să previi demența. Asta contează mult pentru creier
Bâlbâiala nu e un defect de vorbire! Ce se întâmplă atunci când te bâlbâi te va uimi
Un test de sânge simplu ar putea prezice demența cu ani înainte de apariția simptomelor. Are o precizie de 90%
Un test de sânge simplu ar putea prezice demența cu ani înainte de apariția simptomelor. Are o precizie de 90%.
10 factori care cresc riscul de AVC. Contribuie și la severitatea acestuia
Acești 10 factori cresc riscul de AVC și contribuie la gravitatea acestuia.
Troznitul gâtului, risc pentru AVC. Un medic neurolog vine cu explicații
Obiceiul relaxant care poate provoca AVC. Ce să nu mai faci niciodată.
Incontinența după un AVC ar putea fi tratată
Simptomul repetitiv care poate fi un semn de demență. Apare cu ani înainte de pierderea memoriei
Simptomul repetitiv care poate fi un semn de demență. Apare cu ani înainte de pierderea memoriei.
11 Aprilie, Ziua Mondială de luptă împotriva bolii Parkinson. După 200 de ani de la descrierea sa, boala NU este încă vindecabilă
Medicamentele frecvent utilizate, asociate cu un risc mai mare de demență
Aceste medicamente extrem de frecvent utilizate sunt asociate cu un risc crescut de demență.
"Curățarea creierului” în timpul somnului poate reduce riscul de demență. Cum faci asta
Dieta bogată în grăsimi poate provoca probleme de memorie la vârstnici în doar câteva zile
Aceste alimente îți distrug creierul în doar câteva zile. Cresc inflamația din corp.
Oboseala cronică după un mini-accident vascular cerebral, simptom ignorat
Epuizarea poate persista până la un an după un accident vascular tranzitoriu, mai ales la persoanele cu anxietate sau depresie anterioară.