Consumul de peşte, corelat cu o personalitate mai sociabilă și mai empatică la copii
Copilul tău mănâncă pește? Un nou studiu arată că micuții care nu consumă pește au această problemă!
Copiii care consumă cu regularitate peşte ar putea fi mai sociabili şi mai buni cu alţi copii, conform unui nou studiu realizat de cercetători de la Universitatea din Bristol şi publicat în ultimul număr al European Journal of Nutrition, transmite marţi DPA, potrivit Agerpres.
Cercetătorii susţin că încurajarea copiilor să mănânce peşte "este probabil să aibă un efect pozitiv asupra dezvoltării copiilor".
Conform acestora, peştele este o sursă importantă de acizi graşi omega-3, seleniu şi iod - despre care s-a demonstrat că joacă un rol important în dezvoltarea creierului şi a funcţiilor cognitive. Cercetătorii au dorit să investigheze dacă există o legătură între consumul de peşte de către copii la vârsta de 7 ani şi orice posibile schimbări cognitive şi comportamentale care apar în intervalul de vârstă între 7 şi 9 ani. Ei au analizat date obţinute de-a lungul timpului de la 6.000 de copii din Anglia.
Cantitatea medie de peşte mâncată în fiecare săptămână este de 123 de grame. Aproximativ 7,2% dintre copii nu au mâncat deloc peşte, 63.9% au mâncat până la 190 de grame de peşte pe săptămână, iar 28.9% au consumat peste 190 de grame de peşte în fiecare săptămână - echivalentul a mai mult de două porţii.
Produsele semipreparate din peşte, aşa cum sunt "fish fingers" sau similare, reprezintă aproape jumătate (46%) din consumul mediu total de peşte.
Ce s-a observat la copiii care nu consumă pește
În cazul copiilor care nu mănâncă peşte este mai probabil să se identifice un "comportament prosocial suboptim", conform noului studiu.
Comportamentul "prosocial" include interacţiuni cu prietenii, altruism şi împărţirea jucăriilor sau gustărilor.
La vârsta de 7 ani, copiii care nu au consumat peşte, prin comparaţie cu cei care au mâncat cel puţin 190 de grame de peşte în fiecare săptămână, sunt cu 35% mai predispuşi să manifeste "un comportament prosocial suboptim". Această tendinţă a crescut la 43% în rândul celor cu vârsta de 9 ani.
Cercetătorii au dorit şi să evalueze dacă există diferenţe cuantificabile de inteligenţă între copiii care mănâncă peşte şi cei care nu consumă acest aliment, dar nu au identificat niciun fel de diferenţe în rândul grupului de copii de 8 ani studiaţi, indiferent de aportul alimentar de peşte.
Conform National Health Services (NHS), "o dietă sănătoasă şi echilibrată" ar trebui să includă cel puţin două porţii de peşte în fiecare săptămână, dintre care una să fie un peşte "gras" - aşa cum este somonul, macroul sau sardinele. NHS îi sfătuieşte pe părinţi să le ofere copiilor cel puţin o porţie de peşte "gras" pe săptămână, dar, "cum peştele gras poate conţine niveluri scăzute de substanţe poluante ce se pot acumula în organism, băieţii nu trebuie să primească mai mult de patru porţii de peşte gras pe săptămână, iar fetele nu mai mult de două porţii pe săptămână".
"Atunci când primim sfaturi contradictorii, poate fi dificil să ştim cum este mai bine să procedăm", remarcă Dr. Caroline Taylor, profesor asociat în nutriţie la Universitatea din Bristol. "Studiile noastre anterioare au arătat că consumul de peşte în perioada sarcinii poate avea un efect pozitiv asupra dezvoltării copilului. Acest lucru a fost observat şi în ţările în care se consumă mai mult peşte decât aici (în Anglia), aşa că încurajarea consumului de peşte este probabil să aibă un efect pozitiv asupra dezvoltării copilului. Concluziile noastre care corelează consumul de peşte de către copii cu cea mai bună dezvoltare comportamentală sunt clare şi recomandăm cu putere consumul a cel puţin două porţii de peşte pe săptămână, în conformitate cu recomandările NHS", a precizat ea.
"Sperăm că acest studiu îi va ajuta pe părinţi să le asigure copiilor lor cel mai bun start în viaţă", a adăugat ea.
Cercetătorii au folosit date din cadrul studiului "Children of the 90s" (copiii anilor '90), un studiu pe termen lung ce a urmărit familiile pe măsură ce copiii creşteau în vârstă. Acest studiu a primit recent fonduri suplimentare în valoare de 5,2 milioane de lire sterline pentru a continua să monitorizeze familii din sud-vestul Angliei. Acest studiu a fost demarat la începutul anilor 1990 şi datele adunate în cadrul său au contribuit la mii de noi studii.
-
-
Care e diferența dintre stres și anxietate11.04.2026, 19:40
-
-
-
MIS-C, complicația pediatrică a COVID. Boala, confundată de sistemul imunitar al copiilor
Aceasta este complicația gravă pe care o provoacă infecția cu COVID-19.
EXCLUSIV Generația anxietății: de ce tinerii suferă mai mult, de ce adulții nu o recunosc. Leca: Cât timp generațiile actuale nu știu să scrie și să citească în limba română, lupta e la poli diferiți de putere
EXCLUSIV Cancerul de col uterin, prevenție. Raluca Sîmbotin (MSD Romania): Provoacă 350.000 de decese. Sunt prevenibile
EXCLUSIV "Lipsa de educație și scăderea drastică a inteligenței au propulsat poporul român pe un loc fruntaș la tot ceea ce înseamnă un popor ce nu simte nimic pentru nimeni"
De ce s-a pus eticheta de nebun dacă ai anxietate sau depresie? Psihologul Ramona A. Dumitru explică.
"Infertilitatea nu înseamnă doar FIV!" Dr. Alice Barbu: Sfatul meu ar fi să se grăbească! Timpul e cel mai mare dușman al nostru
Consultații gratuite la SANADOR. Primul pas spre a deveni părinți. Dr. Alice Barbu: "Sfatul meu ar fi să se grăbească!"
EXCLUSIV Cancerul care poate fi eradicat. Dr. Emel Nuraltay: Se reduce riscul enorm! Nu lasă loc de dubii
EXCLUSIV Adevărul despre trucurile care te scapă de atacul de panică. Ramona A. Dumitru: Nu există trucuri, există doar noțiunea de inducere a ideii că ar putea exista. E placebo
Psihologul Ramona A. Dumitru ne-a vorbit despre trucurile promovate că ajută la eliminarea atacului de panică.
EXCLUSIV "Aceste vremuri pot fi prilej pentru familii de a se apropia!" Irina Bodnariu: Redescoperim valoarea familiei și poate învățăm să îi alocăm locul cuvenit
"Sindromul cuibului gol" sau cum sunt afectate mamele după plecarea copiilor de acasă. Lovitură emoțională și sfârșitul perioadei de "mamă"
EXCLUSIV Diferența simplă dintre anxietate si depresie. Cum recunoști cele două afecțiuni
EXCLUSIV Principala cauză a anxietății și depresiei. Ramona A. Dumitru: Cei mai predispuși la această tulburare sunt bătrânii
Care sunt cauzele comune care provoacă anxietatea, respectiv depresia? Cum ne afectează anxietatea și depresia viața de zi cu zi?
Expunerea copiilor sub 6 ani la ecrane ar trebui interzisă: "Nu răspund nevoilor copiilor. Nu le mai dezvoltă creierul"
Expunerea copiilor sub 6 ani la ecrane ar trebui interzisă, recomandă cinci societăţi ştiinţifice franceze.
Sindromul copilului scuturat: provoacă leziuni cerebrale permanente, dizabilități pe termen lung și deces
Sindromul bebelușului scuturat, o problemă gravă cu consecințe pe termen lung. Un pediatru analizează tragedia care poate fi prevenită.
Cum poți scăpa de burta "mummy tummy". Exercițiul de 10 minute care te ajută să-ți refaci abdomenul
Exercițiul simplu care te ajută să scapi de burtă. Ce este ”mummy tummy”?
Cum se dezvoltă fătul în ultimul trimestru de sarcină?
Dezvoltarea fătului în timpul sarcinii este un proces complex și impresionant.
EXCLUSIV Apendicita la copii, ce trebuie să știe părinții. Dr. Laura Bălănescu: Se poate trata cu antibiotic. Condiția estențială este ca diagnosticul să fie pus în timp util
EXCLUSIV Noua epidemie care ne amenință. Prof. univ. dr. Carmen Dorobăț: Este rău. Dumnezeu știe ce ne așteaptă
Această nouă epidemie amenință Europa. Simptomele sunt mai mult decât banale, dar deja au fost raportate 11 decese din cauza acesteia.
