Amețelile frecvente ar putea fi un simptom al sindromului PoTS, asociat cu long-COVID
Amețelile frecvente ar putea fi un simptom al sindromului PoTS, asociat cu long-COVID.
Accidentul vascular cerebral (AVC) reprezintă o urgență medicală, fiecare secundă contând pentru salvarea vieții pacientului.
Accidentul vascular cerebral (AVC) se produce atunci când alimentarea unei zone din creier este întreruptă sau redusă, împiedicând țesutul cerebral să primească oxigen și substanțe nutritive. În acest caz, celulele cerebrale încep să moară în decurs de câteva minute, motiv pentru care accidentul vascular cerebral reprezintă o urgență medicală.
Dr. Cristian Pandrea, medic primar medicină de urgență, a explicat care sunt semnele care anunță instalarea AVC și ce trebuie făcut pentru ca viața pacientului cu AVC să nu fie pusă în pericol.
”Semnele și simptomele care anunță instaurarea unui accident vascular cerebral pot fi specifice sau nespecifice și de cele mai multe ori primele semne nu ne duc neapărat cu gândul la așa ceva sau chiar există semne premonitorii care nu ne duc neapărat cu gândul la AVC.
Este vorba de o durere de cap, e vorba de amețeli, e vorba de o astenie fizică, o stare oboseală, dar de cele mai multe ori ele sunt urmate sau însoțite de niște semne mai specifice care ne pot duce cu gândul și care trebuie să ne alarmeze cu privire la apariția unui AVC, cum ar fi disfuncțiile motorii, și anume parezele sau o paralizie completă pe un membru sau pe o jumătate a corpului.
Tulburările senzitive, adică simțul tactul, simțul termic, simțul dureros, de asemenea, de obicei pe o jumătate din corp. Și în plus, între simptome putem decela disfuncțiile analizatorilor, adică tulburările de auz, tulburările de vedere, tulburări ale gustului, pot fi izolate sau însoțite de simptomele de mai sus”, a declarat dr. Cristian Pandrea, medic primar medicină de urgență la Digi 24.
Potrivit medicului, există două tipuri de AVC, catalogate după mecanismul de producere. Ele se produc fie prin ocluzia, astuparea unui vas de tip arterial la nivelul cerebral, acesta fiind AVC ischemic, fie prin crearea unei breșe la nivelul sistemului vascular, adică AVC hemoragic și este însoțit de inundarea cu sânge a țesutului cerebral.
Factorii care pot crește riscul de AVC sunt:
Factorii legați de stilul de viață:
- obezitate sau supraponderabilitate
- sedentarismul
- consumul în exces de alcool/
Factorii medicali:
- hipertensiune
- fumat sau fumat pasiv
- colesterol crescut
- diabet
- apnee obstructivă în somn
- istoric medical de AVC, infarct de miocard
- infecția cu Covid-19.
Alți factori asociați cu riscul crescut de AVC pot fi
- vârsta, cei peste 55 de ani au un risc mai crescut decât tinerii
- genul, bărbații au un risc mai crescut decât femeile, în timp ce acestea din urmă dacă sunt mai în vârstă pot suferi de AVC, mai mult, pot avea un risc de decese mai mare în comparație cu bărbații de aceeași vârstă
- hormonii. Folosirea pilulelor contraceptive sau a terapiilor hormonale cu estrogen cresc riscul de AVC.
În ceea ce privește identificarea instalării unui AVC, dar mai ales a modului în care trebuie să reacționăm, medicul susține că ”ar fi important să fim avizați și să ne alarmăm atunci când apar semnele și simptomele AVC, mai ales dacă ele apar în contextul unei vârste mai înaintate sau a prezenței unor factori de risc, cum ar fi hipertensiunea arterială, dislipidemia, fumatul, diabetul zaharat și atunci este bine să ne adresăm unui medic chiar dacă cortegiul de simptome este doar din cele nespecifice sau premonitorii.
Dacă însă debutul AVC este unul mai sever, atunci putem avea de-a face chiar cu alterarea stării de conștiență și atunci acordarea primului ajutor și alarmarea unui sistem medical de urgență sunt decisive, pronosticul acestor AVC depinde foarte mult de ajungerea cât mai rapidă a pacientului respectiv înr-o facilitate medicală specială care poate acorda intervențiile nu numai salvatoare de viață, dar și pentru un pronostic mai bun și pentru o calitate a vieții mai bună ulterior”, a concluzionat medicul.
Dacă suspectezi că cineva suferă un AVC, acționează rapid (formula F.A.S.T.) și fă-i următorul test:
F - Face (Față) - Cere persoanei să zâmbească. Ți se pare că fața e asimetrică sau gura e căzută într-o parte?
A - Arms (Brațe) - Cere persoanei să ridice simultan ambele brațe deasupra capului. Unul dintre ele rămâne inert sau mai jos decât celalalt?
S - Speech (Vorbire) - Cere-i persoanei să repete o frază simplă (de exemplu “Cerul este albastru”). Nu poți distinge ce zice sau vorbește ciudat?
T - Time (Timp) - Dacă remarci oricare dintre aceste semne, sună IMEDIAT la 112!, notează MayoClinic.
Nu așteptați ca simptomele să treacă de la sine, fiecare secundă este importantă pentru ca pacientul cu AVC să fie salvat.
Vezi și: Endometrioza, boala tăcută, asociată cu riscul crescut de AVC. La ce trebuie să fii atentă
Amețelile frecvente ar putea fi un simptom al sindromului PoTS, asociat cu long-COVID.
Acest test simplu depistează demența cu mult timp înainte ca primele simptome să fie evidente.
Ce trebuie să știi dacă ai avut AVC. Detaliul care arată că ai mari probleme neurologice.
Acesta este cel mai rău lucru pe care îl faci imediat ce te trezești și îți macină sănătatea.
Un test rapid de 15 minute ar putea îmbunătăți șansele pacienților cu AVC de a evita leziunile cerebrale.
Boala Alzheimer, depistată cu ani înainte de apariția simptomelor. Tehnica, disponibilă în SUA. Când va fi disponibilă și în Europa.
Acesta este secretul unui creier sănătos. Previne pierderile de memorie și nu sunt necesare pastile.
Creierul este afectat după pensionare. Ce trebuie să faci pentru a-ți păstra funcția cognitivă.
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență.
Aceasta este cantitatea de alcool care îți devastează creierul. Este mult mai puțină decât ai crede.
Aceste alimente îți distrug creierul în doar câteva zile. Cresc inflamația din corp.
Noi descoperiri privind riscul de Parkinson prin pierderea auzului. Cu fiecare 10 decibeli pierduți, riscul de Parkinson crește cu 57%
Alimentul simplu care îți calmează creierul. Previne degradarea neurologică.
De ce ne e poftă de ceva dulce. Ce semnal transmite, de fapt, creierul.
Riscul uriaș cu care se confruntă cardiacii. Boala fără vindecare pe care o pot dezvola.
Epuizarea poate persista până la un an după un accident vascular tranzitoriu, mai ales la persoanele cu anxietate sau depresie anterioară.
Evenimentul care îți degradează vasele de sânge din creier. Crește semnificativ riscul de demență. Perturbă fluxul sanguin din creier.