ADEVĂRUL despre ASPIRINĂ. MIT făcut praf! Cardiolog: „NU există un studiu care să fi dovedit asta!”
Un cunoscut cardiolog spune că nu trebuie să dăm crezare reclamelor de la TV care ne îndeamană să luăm aspirină zilnic că ne va feri de infarctul de miocard sau de complicațiile bolilor...
„Mai în fiecare zi vedem la TV reclame care ne îndeamnă să luăm câte o aspirină de 75-100 mg în fiecare zi ca să nu facem infarct sau alte „accidentele trombotice”.
În realitate NU există un studiu care să fi dovedit că o doză mică de aspirină (75-100 mg) poate preveni infarctul de miocard sau o altă complicație a bolilor cardiovasculare aterosclerotice
Dimpotrivă! Ultimele patru lucrări științifice arată exact contrariul! Trei dintre acestea nu numai că nu au putut identifica posibilitatea ca aspirina să prevină bolile cardiovasculare aterosclerotice, dar au sugerat mai degrabă o mortalitate mai mare la cei care o foloseau și un risc mai mare de hemoragii. Cel de-al patrulea a identificat o reducere modestă a incidenței evenimentelor vasculare serioase, efect care este însă puternic contrabalansat de o rată mare de hemoragii majore.
În consecință este o eroare să luați automat aspirină în speranța de a evita să faceți un infarct. Mai degrabă vă expuneți unui risc de hemoragii severe fie gastrointestinale fie cerebrale. Recomandările Societăților de Cardiologie spun cam așa:
- Aspirina NU TREBUIE folosită de rutină în ideea prevenirii bolii aterosclerotice vasculare la persoane cu vârste de peste 70 de ani și la cei cu risc crescut de hemoragii indiferent de vârstă sau la cei cu vârste de sub 40 de ani (date insuficiente pentru a evalua raportul risc/beneficiu).
- Aceste doze mici de aspirină AR PUTEA FI LUATE ÎN CONSIDERARE pentru prevenirea bolii aterosclerotice cardiovasculare la persoane 40-70 de ani care au risc crescut pentru această boală dacă au risc redus de hemoragii. Deci. și la această grupă de vârstă aspirina S-AR PUTEA SĂ FIE RECOMANDATĂ DE UN MEDIC DACĂ EL CONSIDERĂ CĂ ESTE NEVOIE (deci NU automat la oricine)
Prevenția primară a bolilor de inimă NU trebuie să se sprijine pe aspirină ci pe un stil de viață sănătos, renunțarea la fumat, activitate fizică, controlul greutății corporale, controlul tensiunii arteriale și a colesterolului
Datele de mai sus sunt, practic traducerea sintezei oferite în infograficul atașat de către Colegiul American de Cardiologie

NB. Aspirina este însă utilă pentru prevenția secundară, adică la pacienți care DEJA au făcut un infarct, spre exemplu, în ideea pentru a preveni un nou infarct”, a explicat dr Gabriel Tatu-Chițoiu, pe pagina sa de Facebook.
-
-
-
-
Simptome care arată o problemă de inimă07.12.2025, 16:27
-
Bacteriile din gură care pot declanșa atacuri de cord
Ce se întâmplă când tensiunea arterială scade sub 120 mm Hg
EXCLUSIV De ce tinerii ajung să aibă dislipidemie și cât de gravă poate fi. Dr. Monica Trofin Bănescu explică
EXCLUSIV Boala varicoasă, complicații. Dr. Anca Chitic: Potențial letal foarte mare
Schimbări radicale în tratarea colesterolului și riscului cardiovascular
Cum să previi și să tratezi hipertensiunea, potrivit ghidurilor actualizate
Tratamentele naturiste, desființate de medici: Inima nu e tigaie murdară. Arterele nu sunt țevi de bucătărie
Periuța de dinți poate provoca infarct. Cum poate gura să îți omoare inima și să îți infecteze corpul
Cum să îți reduci ritmul cardiac de repaus și de ce este important
Cum să îți reduci ritmul cardiac de repaus și de ce este importantă valoarea.
EXCLUSIV Sedentarismul, factor agravant pentru boala varicoasă. Dr. Anca Chitic: La fiecare două ore, o mică pauză de două minute
Ce este un puseu de tensiune. Cât de periculos este
EXCLUSIV Cum afectează hormonii sănătatea inimii. Boala cardiacă carcinoidă: complicația silențioasă care atacă valvele inimii
Antidotul care reduce semnificativ colesterolul ridicat. Are efect major
Antidotul care reduce semnificativ colesterolul ridicat. Are efect major.
Avertisment privind atacurile de cord silențioase. Simptomele pot trece neobservate
Unul din trei atacuri de cord lovește în tăcere, fără dureri în piept și fără semnale clare. Medicii trag un semnal de alarmă.
