Deși zahărul este adesea considerat principalul vinovat pentru problemele de sănătate, nu este singurul și principalul. Există altceva mai periculos la care nu ne-am aștepta neapărat....
Mulți dintre noi consumăm fără să știm alimente care prezintă riscuri semnificative pentru săntate, depășind adesea pericole asociate cu zahărul.
Alimentele ultra-procesate (UPF), care domină dietele moderne, au fost legate de o multitudine de probleme de sănătate, inclusiv obezitate, boli cardiovasculare și chiar cancer.
Ei bine, alimentele ultra-procesate sunt produse industriale care conțin de obicei cinci sau mai multe ingrediente. Acestea incud adesea substanțe care nu sunt utilizate în mod obișnuit în gătitul casnic, cum ar fi uleiurile hidrogenate, siropul de porumb cu conținut ridicat de fructoză, potențiatorii de aromă și emulgatorii.
Exemplele includ băuturile carbogazoase, gustările ambalate, mesele gata preparate și mezelurile.
Deși sunt convenabile ca preț și gustoase, consumul lor regulat vine cu un preț ridicat pentru sănătatea noastră.
1. Obezitate și creșterea în greutate
Numeroase studii au demonstrat o asociere puternică între consumul de alimente ultra-procesate și prevalența obezității.
Aceste alimente sunt concepute pentru a fi extrem de gustoase, ceea ce duce la consum excesiv. Ele sunt dense în calorii, bogate în zaharuri adăugate și grăsimi nesănătoase, dar sărace în fibre, contribuind astfel la un aport caloric ridicat și la creșterea în greutate.
Cercetările arată că persoanele care consumă diete bogate în alimente ultra-procesate ajung să mănânce, în medie, cu 500 de calorii mai mult pe zi decât cele care consumă alimente neprocesate, ceea ce duce la creșterea în greutate în timp.
2. Boli cardiovasculare
Conținutul ridicat de grăsimi trans și sodiu din multe alimente ultra-procesate contribuie la dezvoltarea bolilor cardiovasculare.
Grăsimile trans cresc nivelul colesterolului rău (LDL) și îl reduc pe cel bun (HDL), favorizând apariția aterosclerozei - o afecțiune caracterizată prin îngustarea și întărirea arterelor.
Consumul excesiv de sodiu crește tensiunea arterială, un factor major de risc pentru bolile de inimă și accidentele vasculare cerebrale.
Un studiu publicat în British Medical Journal a descoperit că un consum ridicat de alimente ultra-procesate este asociat cu un risc crescut de boli cardiovasculare.
3. Creșterea riscului de cancer
Există dovezi emergente care sugerează o legătură între consumul de alimente ultra-procesate și un risc crescut de anumite tipuri de cancer. Un studiu la scară largă a constatat că o creștere cu 10% a consumului de alimente ultra-procesate este asociată cu o creștere semnificativă a riscului de cancer, în special cancer de sân.
Mecanismele potențiale includ prezența compușilor cancerigeni formați în timpul procesării alimentare, precum și calitatea nutritivă scăzută a acestor alimente.
4. Diabetul de tip 2
Diete bogate în alimente ultra-procesate au fost asociate cu un risc crescut de diabet de tip 2. Aceste alimente au adesea un indice glicemic ridicat, ceea ce duce la creșteri rapide ale nivelului de zahăr din sânge.
Pe termen lung, acest lucru poate duce la rezistență la insulină, un precursor al diabetului.
În plus, aditivii precum emulgatorii și îndulcitorii artificiali pot perturba microbiomul intestinal și procesele metabolice, contribuind astfel la dezvoltarea diabetului.
5. Probleme digestive
Consumul de alimente ultra-procesate a fost implicat în creșterea incidenței bolilor inflamatorii intestinale (IBD). Un raport a evidențiat că factori precum consumul de alimente ultra-procesate, fumatul și expunerea timpurie la antibiotice joacă un rol important în dezvoltarea acestor boli.
Aditivii și conținutul scăzut de fibre din aceste alimente pot perturba sănătatea intestinelor, ducând la inflamații și alte probleme gastrointestinale.
Aceste alimente sunt concepute pentru a fi extrem de gustoase, combinând niveluri ridicate de zahăr, grăsimi și sare pentru a îmbunătăți aroma și textura.
Această hiper-palabilitate poate stimula sistemul de recompensă al creierului, încurajând consumul excesiv și ducând chiar la comportamente alimentare asemănătoare dependenței.
În plus, aceste produse sunt agresiv promovate, inducând în eroare consumatorii cu privire la presupusele lor beneficii pentru sănătate.
1. Consumă alimente integrale și alege alimente neprocesate sau minim procesate, cum ar fi fructele, legumele, cerealele integrale, proteinele slabe și grăsimile sănătoase.
2. Citește etichetele produselor și evită produsele cu liste lungi de ingrediente necunoscute, în special cele care conțin aditivi artificiali, conservanți și cantități mari de zahăr sau sodiu.
3. Limitează consumul de mezeluri și băuturi îndulcite, pentru că acestea sunt puternic asociate cu un risc crescut de cancer și alte boli cronice.
4. Gătește acasă, pentru că prepararea meselor acasă îți oferă un control mai mare asupra ingredientelor și metodelor de gătit.
5. Fii sceptic cu privire la afirmațiile de marketing, pentru că termeni precum „natural”, „sărac în grăsimi” sau „îmbogățit cu vitamine” nu indică neapărat un produs sănătos.
Mâncatul la momentul potrivit este mai important decât somnul pentru sănătatea inimii. Dar ce înseamnă, de fapt, momentul potrivit.
Acestă legumă scade hipertensiunea arterială și previne degradarea creierului.
Deși este cunoscută pentru proprietățile sale nutritive și durabilitatea sa impresionantă, mierea nu este imună la deteriorare.
Crezi că mănânci corect? Adevărul cutremurător despre dieta sănătoasă care îți poate distruge inima
Aceaste alimente reduc inflamația în două săptămâni, spun medicii.
De ce să nu bei cafea dacă ieși în frig. Cum influențează corpul și sănătatea.
