Alimentele „interzise” care ar putea proteja creierul: ce arată un studiu pe 25 de ani

Consumul mai mare de brânzeturi și smântână cu un conținut ridicat de grăsimi ar putea fi asociat cu un risc mai scăzut de apariție a demenței, potrivit unui nou studiu publicat în revista Neurology. Cercetarea nu demonstrează o relație de cauzalitate, ci doar o asociere statistică între aceste alimente și riscul de demență.

Ce înseamnă „produse lactate cu conținut ridicat de grăsimi”

Brânzeturile cu conținut ridicat de grăsimi sunt cele care depășesc 20% grăsime, precum cheddar, Brie sau Gouda. În cazul smântânii, variantele considerate „full-fat” au, de regulă, între 30% și 40% grăsime și includ smântâna pentru frișcă, double cream sau clotted cream, așa cum sunt etichetate frecvent în magazine.

Emily Sonestedt, cercetător la Universitatea Lund din Suedia, explică faptul că dezbaterea dintre dietele bogate în grăsimi și cele sărace în grăsimi a influențat decenii la rând recomandările de sănătate, ajungând uneori să stigmatizeze brânza drept un aliment nesănătos: „Studiul nostru a arătat că unele produse lactate cu un conținut ridicat de grăsimi ar putea reduce riscul de demență, punând sub semnul întrebării unele presupuneri vechi despre grăsimi și sănătatea creierului”.

Cum a fost realizat studiul

Cercetarea a analizat datele a 27.670 de persoane din Suedia, cu o vârstă medie de 58 de ani la începutul studiului. Participanții au fost urmăriți, în medie, timp de 25 de ani, perioadă în care 3.208 dintre ei au dezvoltat o formă de demență.

Participanții au ținut jurnale alimentare timp de o săptămână, au completat chestionare despre obiceiurile alimentare din anii anteriori și au discutat cu cercetătorii despre modul de preparare a mâncării.

Rezultatele legate de consumul de brânză grasă

Cercetătorii au comparat persoanele care consumau zilnic cel puțin 50 de grame de brânză grasă – echivalentul a aproximativ două felii de cheddar – cu cele care consumau sub 15 grame pe zi. La finalul perioadei de urmărire, 10% dintre cei cu un consum ridicat au dezvoltat demență, față de 13% dintre cei cu un consum redus.

După ajustarea rezultatelor în funcție de vârstă, sex, nivel de educație și calitatea generală a dietei, s-a constatat că persoanele care mâncau mai multă brânză grasă aveau un risc cu 13% mai mic de a dezvolta demență. În cazul demenței vasculare, reducerea riscului a fost de 29%.

De asemenea, a fost observat un risc mai mic de boală Alzheimer în rândul celor care consumau mai multă brânză grasă, dar doar în cazul persoanelor care nu aveau varianta genetică APOE e4, cunoscută ca factor de risc pentru Alzheimer.

Smântâna grasă și riscul de demență

Cercetătorii au analizat și consumul de smântână cu conținut ridicat de grăsimi. Persoanele care consumau zilnic cel puțin 20 de grame – aproximativ 1–2 linguri de smântână pentru frișcă – au fost comparate cu cele care nu consumau deloc.

Rezultatele arată că participanții care includeau zilnic smântână grasă în dietă aveau un risc cu 16% mai mic de a dezvolta demență, după ajustarea pentru aceiași factori demografici și alimentari.

Alte produse lactate și limitele cercetării

Nu a fost identificată nicio asociere semnificativă între riscul de demență și consumul de brânzeturi sau smântână cu conținut scăzut de grăsimi, lapte integral sau degresat, unt ori produse lactate fermentate, precum iaurtul, chefirul sau laptele bătut.

„Rezultatele sugerează că, atunci când vorbim despre sănătatea creierului, nu toate produsele lactate sunt la fel”, a subliniat Sonestedt, adăugând că sunt necesare studii suplimentare pentru a confirma aceste concluzii și pentru a înțelege dacă anumite produse lactate grase pot avea, într-adevăr, un efect protector asupra creierului.

Unul dintre principalele limite ale studiului este faptul că toți participanții au fost din Suedia, ceea ce înseamnă că rezultatele ar putea să nu fie valabile pentru alte populații. De exemplu, în Suedia brânza este consumată frecvent nepreparată termic, în timp ce în alte țări, precum Statele Unite, este adesea gătită sau consumată împreună cu carne, aspect care ar putea influența efectele asupra sănătății.