Emoțiile necontrolate pot fi cele mai subtile sabotoare ale vieții noastre. Fie că este vorba de decizii impulsive, conflicte nerezolvate sau o stare constantă de neliniște, trăirile intense ne pot afecta...
Alexitimia este un termen mai puțin cunoscut, dar descrie o experiență familiară pentru milioane de oameni: dificultatea de a identifica, distinge și exprima emoțiile. Deși rar discutată, această trăsătură afectează modul în care oamenii interacționează cu propriile emoții, la locul de muncă, în relații și în raport cu sine. De asemenea, influențează percepția și interacțiunea lor cu lumea din jur.
Termenul "alexitimie" a fost introdus în anii 1970, combinând rădăcini grecești: "a" (nu), "lexis" (cuvinte) și "thymia" (emoții sau suflet), adică "fără cuvinte pentru emoții". Spre deosebire de alte condiții emoționale, alexitimia nu are un diagnostic clinic oficial. Cu toate acestea, cercetătorii estimează că afectează aproximativ 10% din populația generală, deși prevalența poate fi chiar mai ridicată în anumite grupuri, potrivit The Conversation.
Alexitimia este strâns legată de dificultăți în a înțelege ce se întâmplă în corpul nostru. De exemplu, este greu pentru persoanele cu alexitimie să simtă când le este foame, sete, când sunt obosite sau când au dureri. Dacă nu își dau seama de aceste semnale, le este mai greu să își satisfacă nevoile fizice și să își controleze emoțiile, ceea ce poate duce la sentimentul de a fi copleșiți.
Alexitimia nu este o experiență uniformă. Variază de la o persoană la alta și este mai frecventă la cei cu anumite afecțiuni de sănătate mintală, inclusiv tulburarea de spectru autist, tulburarea obsesiv-compulsivă (TOC), tulburarea de stres post-traumatic (TSPT), tulburarea disforică premenstruală (TDPM), anxietatea și depresia. Pentru unii, alexitimia este prezentă încă din copilărie, în timp ce alții o dobândesc în urma unor traume.
Persoanele cu alexitimie prezintă adesea un stil de gândire "orientat extern", concentrându-se pe evenimentele exterioare, mai degrabă decât pe propriile emoții. Aceasta poate face dificilă interpretarea emoțiilor în timp real.
În schimb, pot avea nevoie să reflecteze asupra unor evenimente trecute, folosind indicii contextuale pentru a-și înțelege emoțiile ulterior. Din acest motiv, cei cu alexitimie își adaptează adesea acțiunile în funcție de situațiile anterioare, mai degrabă decât pe baza răspunsurilor lor emoționale.
Emoțiile - FOTO: Freepik@fijulanam468
În situațiile sociale, alexitimia poate crea provocări unice. Persoanele autiste, de exemplu, pot întâmpina dificultăți în interpretarea indiciilor sociale, cum ar fi expresiile faciale, ceea ce poate duce uneori la supraîncărcare senzorială și chiar la crize emoționale.
În plus, persoanele cu alexitimie pot răspunde într-un mod care poate părea atipic pentru ceilalți în situații care provoacă emoții comune, cum ar fi nunțile sau evenimentele de doliu public. Acest lucru poate duce la neînțelegeri și, uneori, la frustrare din partea celor din jur.
Deși alexitimia afectează percepția emoțională, conștientizarea emoțională poate fi cultivată. Pentru cei cu alexitimie, practicarea identificării emoțiilor și numirea senzațiilor fizice sunt strategii eficiente. Prin dezvoltarea acestor abilități, persoanele afectate pot înțelege și gestiona mai bine stările lor interne.
De ce scaunele de la cinematograf sunt roșii. Impactul culorii asupra creierului.
Expunerea strategică la frig poate activa răspunsurile naturale ale corpului pentru a contracara anxietatea și a aduce o stare de calm.
Cum să scapi de stres în 2025. 5 metode simple pentru a reduce cortizolul și a-ți recăpăta echilibrul.
Ședințele de terapie online funcționează cu adevărat? Studiul care dă peste cap tot ce credeam despre psihoterapia online.
Un studiu arată că unele obiceiuri zilnice pot îmbunătăţi semnificativ sănătatea mintală. Cum e posibil și ce trebuie să faci.
De ce cred oamenii în teorii ale conspirației? Ce se întâmplă, de fapt, în mintea acestor persoane.
