Anxietatea în relații. Frica de abandon și fuga de atașament, explicate de psihiatrii

Anxietatea de abandon este frica de a fi abandonat într-o relație. Persoanele cu anxietate de abandon au unul dintre cele două stiluri de atașament nesigure: anxietatea de atașament și evitarea...
Anxietatea de atașament se caracterizează printr-o nevoie de atenție din partea celorlalți și teama că partenerul îi va părăsi. Evitarea atașamentului se caracterizează printr-o necesitate persistentă de a fi încrezători în sine și teama de dependență, notează Livestrong.
Originea teoriei atașamentului
Teoria atașamentului modern a apărut din activitatea psihiatrilor John Bowlby și Mary Ainsworth în secolul XX. Ambii cercetători au fost influențați de psihiatrul austriac și fondatorul psihanalizei, Sigmund Freud. Într-unul dintre primele studii empirice Bowlbys, el a examinat 44 de băieți de la London Child Orientation Clinic care nu au putut să exprime afecțiune și empatie. În toate cazurile, lipsa de afecțiune a fost întemeiată în privarea sau abandonul matern. În anii '50, Ainsworth s-a alăturat echipei de cercetare a lui Bowlby și împreună au examinat numeroase cazuri de abandonare în copilărie și privare de afecțiune, care au culminat cu ceea ce este cunoscută acum ca „teoria atașamentului".
Potrivit lui Ainsworth, atașamentul este o legătură puternică, afectuoasă, care leagă emoțional doi indivizi și care continuă în timp. Teoria atașamentului susține că aceste legături emoționale între oameni sunt cruciale pentru dezvoltarea sănătoasă mentală, socială și emoțională. Perioada crucială pentru această dezvoltare este în primii șase ani ai copilăriei. Pentru ca dezvoltarea sănătoasă a copilului să aibă loc, copilul și îngrijitorul trebuie să formeze o legătură în care îngrijitorul să asigure un mediu sigur pentru copil și să arate afecțiune și sprijin emoțional. Aceste prime atașamente constituie fundamentul relațiilor interpersonale viitoare.
Abandonarea timpurie
Evenimentele și condițiile, cum ar fi divorțul, boala sau incapacitatea de a exprima afecțiune pot interfera sau perturba procesul de legătură naturală între copil și îngrijitor, spune terapeutul din California, Daniel Sonkin. Atunci când un îngrijitor nu răspunde afectuos sau deloc la temerile unui copil, copilul va crește într-unul din cele două moduri. El poate continua să caute afecțiunea și legătura care lipsea în copilărie sau va deveni excesiv de încrezător în sine, neîncrezător în ceilalți și având o frică intensă de dependență de ceilalți. Cum se dezvoltă un copil abandonat depinde de ce stiluri au fost cele mai eficiente pentru el și de severitatea abandonului, spun specialiștii în relații Gwendolyn Stevens și Sheldon Gardner.
Evitarea atașamentului
Oamenii a căror frică de abandon a dus la evitarea atașamentului se îndepărtează de apropiere și afecțiune în relațiile lor sau evită relațiile cu totul. De obicei, preferă sexul ocazional care nu are niciun impact emoțional. Oamenii care se tem atât de mult de abandon, încât se îndepărtează de toate legăturile emoționale profunde cu ceilalți prezintă un risc mai mare de a dezvolta boli care pot pune viața în pericol, relatează psihiatrul de la Universitatea din Washington, Paul Ciechanowski. Într-un studiu, Ciechanowski și colegii lui au descoperit că diabeticii care au demonstrat un stil de atașament evitant au o durată de viață semnificativ mai scurtă decât diabeticii cărora nu le era frică de atașament.
Anxietate de atașament
Persoanele a căror frică de abandon a dus la co-dependență și teama că partenerii vor pleca pot fi reticenți să intre într-o relație pe termen lung, dar, odată ce intră într-una, devin profund atașați de cealaltă persoană și vor fi excesiv de îngrijorați că relația se poate încheia. Potrivit psihologului Chris Fraley, de la Universitatea din Illinois, oamenii care se tem de abandon sunt foarte atonați de expresiile emoționale ale celorlalți. Fraley a testat modul în care persoanele cu diferite stiluri de atașament au reacționat la schimbarea fețelor și a constatat că persoanele cu anxietate de atașament erau interpreți mai exacti ai comunicării non-verbale, dar numai atunci când au avut timpul necesar pentru a lua o decizie.
-
800 de specialiști români, în prima linie a luptei împotriva cancerului15.10.2025, 08:15
-
-
-
-
Înțelegerea blocajului funcțional: simptome, cauze și intervenții
Sindromul impostorului: o capcană psihologică modernă. Adevărul despre îndoiala de sine și succesul aparent
Simptomele de sevraj la întreruperea antidepresivelor afectează 15% din pacienți. Implicații pentru pacienți și medici
Problemele de sănătate asociate cu abuzul narcisist. Legătura dintre trauma emoțională și sănătatea fizică
Abuzul narcisic lasă răni adânci și invizibile, dar vindecarea și regăsirea sinelui sunt posibile cu sprijinul potrivit.
Depresia, boală a dezechilibrelor cerebrale. Prof. dr. Adela Magdalena Ciobanu: Poate duce până la cancer
Legătura dintre boala Chron și anxietate. Factorii care contribuie la această legătură și cum poți trata anxietatea în contextul bolii Chron
Ce subiecte poți să abordezi în cadrul ședinței de terapie. Cum se construiește încrederea în relația client-terapeut
Pisicile și schizofrenia: o influență majoră asupra riscului de schizofrenie. Ce spun ultimele studii
Legătura dintre animalele de companie și sănătatea mintală oferă perspective interesante asupra riscurilor psihice.
Depresia, boala influențată de probleme cotidiene. Dr. Eduard Petru Moțoescu: Pe primul loc ca incidență în patologia omului modern la nivel global
ARFID: ce este, cum se manifestă și de ce nu e doar “moft la mâncare”
Depresia poate cauza pierderi de memorie. Cum facem față deficiențelor cognitive induse de depresie
Pierderea memoriei este adesea percepută drept o consecință a îmbătrânirii sau a afecțiunilor neurologice, dar depresia este o cauză din ce în ce mai probabilă.
Simptomele dopaminei scăzute. Afectează mai mult decât sănătatea mintală
Studiu Stanford identifică șase subtipuri de depresie majoră. Care sunt și cum modifică tratamentul
Boala de care putem suferi mulți dintre noi. Conf. univ. dr. Simona Trifu: Nu sună bine. E greu de spus în cuvinte
Ce este serotonina și care este impactul ei asupra stării de spirit. Diferența dintre dopamină și serotonină
A avea un scop în viață reduce riscul de demență cu 28%
Crezi că ești prea tânăr pentru demență? Adevărul te va șoca. Dacă UIȚI deja lucruri, citește asta!
Cum ne îmbolnăvește goana după fericirea afișată pe social media. Conf. univ. dr. Cozmin Mihai: Oamenii experimentează suferințe, tristețe
Ce înseamnă dacă postezi online poze din vacanță. Ce spune acest lucru despre tine.
Ce este FOMO și cum scapi de teama de a rata ceva. Impactul rețelelor sociale asupra vieții de zi cu zi
10 activități pentru copiii cu ADHD. Îi împuternicesc, promovează mișcarea fizică și îi ajută să dezvolte abilități organizaționale
Mituri și concepții greșite despre terapie. Ecaterina Bănică: Trăim într-o societate care are încă o mentalitate mecanicistă asupra omului
Explorează miturile și adevărurile din spatele psihoterapiei moderne pentru sănătatea mintală.
Cum funcționează terapia cognitiv-comportamentală și după câte sedințe poți vedea schimbări în viața ta
Câte calorii arzi prin exercițiile mintale. Legătura dintre consumul de energie mintală și arderea caloriilor
Descoperă de ce creierul este responsabil pentru o activitate metabolică considerabilă și ce poți face să previi declinul cognitiv.