Balonarea poate avea cauze multiple, printre ele se numără și consumul gumei de mestecat.
Balonarea sau meteorismul abdominal este o tulburare gastrointestinală ce afectează atât adulții, cât și copiii. Potrivit unui studiu realizat cu sprijinul Societății Române de Gastroenterologie și Hepatologie din România, 67% dintre femei se confruntă cu această afecțiune
În spatele balonării însă se pot ascunde o serie de afecțiuni, ale căror remedii se găsesc, în primul rând, în adoptarea unui stil de viață sănătos, dar și cu sprijinul medicilor gastroenterologi.
"Balonarea este o acumulare de gaze, destul de persistentă, deranjantă şi uneori chiar dureroasă, cu care, probabil, toți ne confruntăm de-a lungul vieții, măcar de câteva ori și trebuie aflată cauza. Aici lucrurile se îngreunează pentru că de regulă cauzele sunt multiple.
Să începem cu cele mai ușoare cauze: ne putem gândi la mâncatul cu mare viteză, adică la proasta masticaţie a alimentelor, care insuficient predigerate încă din cavitatea bucală, duc ulterior la producerea balonării.
Stresul sau dacă trăim emoţii negative, poate să rezulte acest fenomen negativ.
Mestecatul de gumă sau consumul lichidelor direct din sticlă sau băute cu paiul, presupune înghiţirea de aer, deci ne balonăm. Vorbitul zgomotos la masă sau râsul în timpul mesei, la fel.
Balonarea poate să provină şi de la excesul de fibre dure. Aici putem aminti câteva alimente, precum fasolea, varza, gulia, chiar şi cerealele integrale. Consumul de alimente grase sau dulciuri, duc şi ele la balonare”, a explicat dr. Ruxandra Pleșea, medic boli nutriționale și metabolice la ”Sfat de Sănătate” de la Antena 3.
Potrivit specialistului, lucrurile în privința balonării pot deveni complicate, aceasta fiind efectul intoleranței la lactoză, dar și un simptom al bolilor tractului intestinal.
”Intoleranţa la lactoză nu este periculoasă, dar este deranjantă. Apoi, putem avea intoleranţă la lactoză dobândită pentru că am urmat o cură cu antibiotice sau pentru că am avut o intervenţie chirurgicală la nivelul tractului intestinal.
Sunt și anumite boli ale tractului intestinal, precum boala celiacă sau intestinul iritabil care se manifestă cu balonare”, a mai spus medicul.
De asemenea, mai spune specialistul în nutriție, prezentarea la medicul gastroenterolog trebuie făcută atunci când balonarea se manifestă în sens crescător, iar durerea devine din ce în ce mai rea, apărând inclusiv tulburările de scaun.
”La gastroenterolog, de multe ori, primim diagnosticul de intestin iritabil, aici lucrurile intră într-o zonă foarte gri. Nu ştim ce alimente ne declanşează senzaţia. Când eşti stresat sau nu ai dormit bine, simptomele se intensifică”, mai spune nutriționistul.
Prima soluție pentru limitarea balonării este ca imediat după masă să fie consumate ceaiuri care ușurează digestia, adică ceaiul de mentă, ghimbir, precum și cele care drenează ficatul.
”Să ţinem o dietă cu alimente care conţin puţine oligozaharide fermentabile. Sunt unele bacterii care prin aceste procese produc gaze. Noi le hrănim şi ne alegem cu gaze în urma lor.
Cafeaua este un duşman pentru cei cu colon iritabil, la fel şi alimentele foarte picante. Guma cu îndulcitori artificiali din clasa poliolilor, la fel.
Putem să mai facem şi nişte teste de microbiom intestinal. Să iniţiem o cură cu probiotice. Medicul va observa dacă există probleme mai grave", a mai spus medicul, la Antena 3.
Bolile inflamatorii intestinale (BII) afectează întregul sistem gastro-intestinal, iar simptomele include cel mai frecvent crampe intestinale, balonare, constipație și diaree.
Aceste simptome pot fluctua timp de zile, săptămâni sau chiar luni, notează Medical News Today. Cele mai frecvente forme de BII sunt boala Crohn și colita ulcerativă. Ambele implică o inflamație cronică a tractului digestiv.
În ciuda prevalenței relativ ridicate a bolilor inflamatorii intestinale, se pare că există o mare diferență între acestea și sindromul colonului iritabil (SCI). Dr. Abhik Bhattacharya, profesor asistent de medicină în la Mount Sinai, NY, a explicat pentru sursa sus menționată care sunt diferențele între cele două afecțiuni.
Bolile inflamatorii intestinale și sindromul de colon iritabil afectează ambele sistemul digestiv și au acronime similare (în limba engleză IBD și IBS). Acest lucru explică, poate, o parte din confuzie.
Cu toate acestea, cele două afecțiuni nu sunt la fel. Bolile inflamatorii intestinale sunt o tulburare a interacțiunii dintre intestin și creier, care duce la diaree, constipație sau ambele, alături de balonare și durere și poate fi agravată sau precipitată de stres și anxietate.
Asta în timp ce Sindromul Colonului Iritabil poate include sângerare în scaune, diaree, dureri severe de burtă, pierdere neintenționată în greutate, febră, frisoane, dureri rectale, oboseală și multe altele. Citește mai departe AICI.
Vezi și: Alimente care combat balonarea. Roșiile și avocado, pe listă
De ce ne îngrășăm după vârsta de 40 de ani. Care este, de fapt, rolul tiroidei în acest fenomen neplăcut.
Pierderea neintenționată în greutate poate ascunde afecțiuni medicale grave care necesită o atenție deosebită din partea medicului.
Greutatea corporală este un factor care poate duce la apariția bolii Alzheimer. Câte kilograme trebuie să ai pentru a fii la risc.
Acest semn care apare pe gât trebuie să te trimită la endocrinolog.
Gestionarea nivelului glicemiei pe timpul nopții este crucială pentru un somn odihnitor și o mai bună gestionare a diabetului.
Grelina și leptina sunt hormoni principali care lucrează împreună pentru a vă ajuta corpul să echilibreze foamea și sațietatea.
Dieta Hashimoto: lista alimentelor bune și rele. Află care sunt cauzele bolii Hashimoto și ce alimente să eviți în schimbul alternativelor sănătoase.
Aceste 6 alimente sunt bogate în fibre, antioxidanți și nutrienți, îți scad glicemia și combat diabetul.
Aceasta poate fi o cauză care duce la grăsimea abdominală. Cum putem să prevenim apariția burții.
Acestea sunt semnele care ar trebui să ne trimită la endocrinolog.
