Boala ficatului gras este una dintre afecțiunile ficatului și poate avea un impact asupra unei mari părți a populații, având în vedere faptul că printre factorii de risc se află alimentația bogată în produse grase și procesate, dar și consumul în exces de alcool.
Ficatul gras poate să fie de două tipuri, ficatul gras non-alcoolic, care apare inclusiv în rândul copiilor, și ficatul gras alcoolic.
”Ficatul gras este un termen foarte generic, care acoperă o plajă largă de afecțiuni ale ficatului, care merg de la lucruri simple și reversibile, și benigne, care se întâlnesc frecvent în populație, spectrul afecțiunilor merge până la afectare hepatică severă și ciroză, o problemă serioasă.
Aceasta apare, să fie foarte clari, la un procent mic dintre pacienții cu ficat gras, dar statistica arată că lucrurile sunt în creștere. Numărul pacienților care suferă de aceste boli, din păcate, s-a mărit”, a declarat Theodor Voiosu, medic primar gastroenterolog, la Antena 3 CNN.
Ficatul gras, cauze și factori de risc
Unele persoane fac boala ficatului gras fără a avea vreo afecțiune preexistentă.
Dar acești factori de risc vă fac să aveți mai multe șanse de a o dezvolta:
- supraponderalitate/obezitate
- existența diabetului zaharat de tip 2 sau rezistență la insulină
- sindrom metabolic (rezistență la insulină, tensiune arterială ridicată, nivel ridicat de colesterol și trigliceride)
- administrarea unor anumite medicamente, precum cele pentru prevenirea aritmiei sau steroizi, arată Cleveland Clinic.
De asemenea, boala ficatului gras poate fi cauzată de:
- hepatita cronică C
- boala Wilson
- ficatul gras acut în sarcină
- sindromul Reye.
Boala ficatului gras este dată de stilul alimentar, uneori prea încărcat în grăsimi, dar și cu un conținut prea mare de fructe, deși acestea sunt asociate cu beneficiile mineralelor și vitaminelor pe care le conțin.
”O largă gamă de alimente și băuturi, mai ales cele alcoolice, pot duce la încărcarea grasă a ficatului. Important este de înțeles că stilul acesta de viață, vestic, modern, cu fast-food, cu mâncare bogată în calorii, cu grăsimi în cantitate mare, favorizează, pe de o parte, acumularea de kilograme în exces, dar și încărcarea, în paralel, cu grăsime, a ficatului.
Fructele sunt asociate, în principiu, cu un stil alimentar sănătos, pentru că au vitamine. Sunt în general recomandate. Dacă ne gândim o cantitate mare de zahăr provine din fructe, sub formă de sucuri, dar chiar și în fructe, în general, teoretic poate exista o legătură cu ficatul gras.
Dar nu aș merge atât de departe încât să spun că astea reprezintă o cauză extrem de importantă, dar cu siguranță caloriile din fructe sunt și ele calorii”, a mai explicat gastroenterologul.
Un top la fructelor cu cel mai mare conținut de zahar este format din struguri, banane foarte coapte, mango, cireșe și mere.
”Avem trei mari categorii de pacienți care pot prezenta ficat gras. Sunt pacienții supraponderali și obezi, cei la care este o legătură între mâncatul nedisciplinat, între caloriile în plus și kilogramele în plus și ficatul gras, așa numitul ficat gras non-alcoolic, pe care îl distingem medical de o altă categorie frecventă de pacienți, care au ficat gras, și anume cei care beau în exces.
O a treia categorie sunt pacienții cu diverse alte boli de ficat, mergând de la hepatite virale și o sumă de alte boli ceva mai rare, care pot avea și ei, morfologic, un ficat încărcat”, a mai spus medicul.
Vezi și: Cititul cu voce tare, important la orice vârstă. Ajută la depășirea anxietății, dar și la memorie
Ficatul gras, simptome
Deși de cele mai multe ori boala ficatului gras este una asimptomatică, până se ajunge într-o fază avansată, adică ciroza, dacă știți că aveți un stil alimentar occidental, dar și un consum în exces de alcool sau de fructe dulci, este important să fiți atenți la câteva semne pe care vi le transmite organismul.
Semnele și simptomele includ:
- durere abdominala sau o senzație de prea plin în partea dreaptă sus a abdomenului
- greață, pierderea poftei de mâncare sau scăderea în greutate
- pielea gălbuie și albul ochiului mai gălbui, icter
- abdomen și picioare umflate
- oboseală extremă sau confuzie mintală
- slăbiciune.
Ficatul gras, diagnostic și tratament
Deoarece boala ficatului gras este fără simptome, diagnosticarea acesteia este una ocazională, în urma unui control de rutină, după analize de sânge, când se depistează un nivel crescut al transaminazelor din sânge.
Diagnosticul de ficat gras se stabilește prin ecografie abdominală, care are o sensibilitate de 85% și o specificitate de 94%. De asemenea, spectroscopia prin RMN, care presupune o analiză cantitativă a a lipidelor, poate detecta cantitățile mici de grăsime din ficat. Aceasta nu este o metodă uzuală, deoarece nu toate aparatele au această opțiune, fiind și costisitoare.
O altă opțiune pentru este diagnosticare, care se aplică în special pacientului potențial cu ciroză hepatică, este fibroscanul, o metodă non-invazivă.
Boala ficatului gras nu are un tratament specific, însă modificarea stilului de viață, mai ales că mare parte dintre factori sunt modificabili, poate preveni sau inversa afecțiunea.
Astfel, cele mai eficiente moduri de ”tratament” sunt menținerea unei greutăți optime, dieta sănătoasă, evitarea alcoolului și gestionarea bolilor cronice.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
