Boala Parkinson poate fi tratată cu ajutorul unui tratament care dă speranțe pacienților.
Un tratament revoluționar a fost dezvoltat pentru boala Parkinson. Este un implant cu ajutorul căruia pacienții aflați în stadiile avansate ale bolii își pot folosi, din nou picioarele.
Marc Gauthier a fost obligat să își întrerupă activitatea profesională din cauza afecțiunii Parkinson, care îi afecta capacitatea de a merge. Cu ajutorul unui implant la nivelul coloanei vertebrale, el a reușit să meargă cu încredere și să evite căderile. Stimularea măduvei spinării pare să fie o soluție eficientă pentru ajutarea persoanelor cu Parkinson să își recâștige abilitatea de a merge normal, evitând căderea.
Boala începe cu simptome precum mișcări lente și rigiditate, iar în aproximativ 90% dintre cazuri, evoluează spre probleme de mers. Billy Connolly, un cunoscut comedian care suferă de Parkinson, a vorbit recent despre frustrarea sa legată de pierderea echilibrului, căderile frecvente și nevoia de a folosi un baston pentru a se deplasa.
Marc Gauthier, în vârstă de 63 de ani, trăiește cu Parkinson de 28 de ani și obișnuia să cadă de cinci sau șase ori pe zi, să aibă un echilibru precar, să se blocheze când încerca să meargă și să fie reticent să urce scările. Acum, el rareori se mai blochează, și-a recâștigat independența de a ieși singur din casă și poate să meargă mai mult fără oprire.
El a fost primul pacient din lume care a beneficiat de această terapie, pe care a descris-o ca pe o ”renaștere”. Folosind stimularea măduvei spinării timp de aproape doi ani, el a spus că îmbunătățirile sunt vizibile.
”Dimineața pornesc stimularea și o opresc seara. Acest lucru îmi permite să merg mai bine și să mă stabilizez. Acum nu mai am teamă să urc scările”, a spus Marc, potrivit Daily Mail.
Studiul publicat în revista Nature Medicine arată că, după stimularea măduvei spinării, majoritatea pașilor făcuți de Marc Gauthier seamănă cu cei ai persoanelor sănătoase, fără boala Parkinson, deși mișcările nu sunt încă complet normale.
Problemele de mers în cazul bolii Parkinson apar atunci când anumite celule cerebrale din ganglionii de bază, regiunea creierului responsabilă cu controlul mișcării, nu mai funcționează corespunzător sau mor. Deși unele semnale cerebrale ajung încă la măduva spinării pentru a controla mușchii picioarelor, aceste semnale nu sunt normale și provoacă probleme precum înghețarea și pierderea echilibrului.
Stimularea precisă a măduvei spinării ajută prin transmiterea unui semnal mai puternic către mușchii picioarelor pentru a compensa deficiențele cerebrale. În cazul lui Marc Gauthier, cercetătorii au adaptat stimularea pentru a corecta mersul său dezechilibrat, cauzat de un picior drept mai slab, și pentru a-l ajuta să facă pași mai lungi și mai stabili.
Asemenea multor persoane cu Parkinson, el se bloca pe loc și se simțea lipit de podea, de exemplu, când încerca să intre într-un lift și să meargă spre ușa îngustă, însă aceste situații nu se mai întâmplă.
Cercetătorii i-au implantat lui Marc Gauthier un dispozitiv care conține electrozi plasați într-o locație precisă între două vertebre din spatele său, pe primele șase centimetri ai măduvei spinării, și conectați la un dispozitiv care generează impulsuri electrice, implantat sub pielea sa în zona abdominală.
Acest dispozitiv, care a fost testat inițial pe primate, poate fi pornit și oprit cu ajutorul unei telecomenzi sau a unui ceas inteligent. Senzorii purtați în pantofi detectează tipul de stimulare musculară necesar pentru activități zilnice, precum urcatul scărilor, iar stimularea se ajustează în consecință.
Se susține că această terapie funcționează mai bine decât stimularea profundă a creierului și medicamentele, deoarece se adaptează în timp real la problemele de mers ale fiecărui pacient.
Această tehnologie a arătat deja îmbunătățiri la un al doilea pacient și va fi testată pe încă șase persoane anul viitor, cu sprijin financiar de un milion de dolari din partea Fundației Michael J. Fox pentru Cercetarea Parkinson, înființată de actorul din ”Înapoi în viitor” în 2000, după ce a fost diagnosticat cu Parkinson la vârsta de 29 de ani.
Această terapie vizează celulele nervoase responsabile pentru activarea mușchilor picioarelor în timpul mersului și a fost utilizată anterior pentru a ajuta pacienții paraplegici să își recapete mobilitatea.
Marc Gauthier, pasionat de chitară și grădinărit, a primit stimulare profundă a creierului pentru alte simptome ale Parkinsonului acum 20 de ani.
”Am trăit a doua mea naștere acum doi ani când am primit stimularea măduvei spinării. Acum pot merge cu mult mai multă încredere, iar viața mea de zi cu zi s-a îmbunătățit profund”, a spus Marc.
Cercetătorii doresc să afle acum dacă această tehnologie este eficientă pentru toți pacienții cu boala Parkinson și spun că va fi nevoie de cel puțin încă cinci ani de dezvoltare și testare.
David Dexter, directorul cercetării la organizația de caritate Parkinson UK, a declarat că studiul reprezintă un pas major în ceea ce privește tratarea bolii Parkinson.
”Acest studiu reprezintă un avans major și o etapă entuziasmantă înainte. Implică un implant spinal, care este un procedeu invaziv, dar care ar putea revoluționa tratamentul și recuperarea mișcării la persoanele cu Parkinson avansat, când medicamentele nu mai sunt eficiente. Acum trebuie să-l vedem testat pe mai mulți pacienți cu această afecțiune pentru a evalua beneficiile și riscurile potențiale”, a spus David Dexter.
Profesorul Jocelyne Bloch, membră a echipei de cercetare de la Spitalul Universitar CHUV din Lausanne, Elveția, a declarat că rezultatele sunt promițătoare.
”Este impresionant să vedem cum, prin stimularea electrică a măduvei spinării într-un mod țintit, la fel cum am făcut cu pacienții paraplegici, putem corecta tulburările de mers cauzate de boala Parkinson”, a spus Jocelyne Bloch.
Tratamentele convenționale pentru Parkinson vizează zonele creierului afectate direct de pierderea neuronilor producători de dopamină. Cu toate acestea, implantul vizează zona măduvei spinării responsabilă de activarea mușchilor picioarelor în timpul mersului.
El stimulează electric măduva spinării într-un mod țintit, corectând tulburările de mers cauzate de boala Parkinson, conform cercetătorilor.
Pentru plasarea implantului, este necesară o intervenție chirurgicală pentru a-l fixa în apropierea măduvei spinării, care controlează mersul, în timp ce un generator de impulsuri electrice este implantat sub pielea abdomenului.
Implantul utilizează programare țintită a stimulării măduvei spinării, care se adaptează în timp real la mișcări. Cercetătorii spun că implantul deschide noi posibilități pentru tratarea tulburărilor de mers de care suferă mulți pacienți cu boala Parkinson, dar a fost testat doar la o singură persoană și sunt necesare încă teste suplimentare.
Acesta este cel mai rău lucru pentru creier. Îl macină în totalitate.
Alimentul care duce la Parkinson. Topește creierul.
Aceste alimente îți distrug creierul în doar câteva zile. Cresc inflamația din corp.
Semnul simplu care indică revenirea din comă. Ce se întâmplă în creierul pacienților. Care este semnalul cheie.
Ce se întâmplă în creier după 40 de ani. Schimbările sunt ireversibile și cu impact major.
Epuizarea poate persista până la un an după un accident vascular tranzitoriu, mai ales la persoanele cu anxietate sau depresie anterioară.
Acesta este cel mai rău lucru pe care îl faci imediat ce te trezești și îți macină sănătatea.
Creierul este afectat după pensionare. Ce trebuie să faci pentru a-ți păstra funcția cognitivă.
Lipsa acestei vitamine îți afectează grav creierul. Duce la tulburări neurologice. Crește inflamația creierului.
Consumul de ceai este asociat cu demența. Există un ingredient nociv care îți devastează creierul iremediabil.
Băutura care protejează creierul. Este un cocktail care ar putea preveni demența.
Boala Alzheimer, depistată cu ani înainte de apariția simptomelor. Tehnica, disponibilă în SUA. Când va fi disponibilă și în Europa.
Ce se întâmplă în creier dacă te trezești devreme. Un neurolog trage un semnal de alarmă.
Amețelile frecvente ar putea fi un simptom al sindromului PoTS, asociat cu long-COVID.
