Pierderea auzului ar putea îmbunătăți vederea? Ce se întâmplă, de fapt, la nivelul creierului
Pierderea auzului la vârsta adultă ar putea determina creierul să proceseze mai eficient anumite informații vizuale.
Ce trebuie să știi
-
Pierderea auzului poate schimba modul în care creierul procesează imaginile, prin adaptări la nivelul zonelor responsabile de vedere.
-
Vederea periferică a fost singura care a prezentat o îmbunătățire la șoarecii cu pierdere a auzului apărută la vârsta adultă.
-
Activitatea mai redusă a neuronilor nu înseamnă neapărat o procesare mai slabă. În acest studiu, diminuarea răspunsurilor neuronale a fost asociată cu o percepție mai clară a stimulilor periferici.
-
Rezultatele provin din experimente pe șoareci și nu demonstrează că pierderea auzului îmbunătățește vederea periferică și la oameni.
Cum încearcă creierul să compenseze pierderea unui simț
Creierul are capacitatea de a se adapta la schimbările prin care trece organismul, inclusiv atunci când unul dintre simțuri slăbește sau este pierdut. Pe măsură ce mamiferele îmbătrânesc, vederea și auzul se pot deteriora, iar creierul poate modifica felul în care procesează informațiile primite prin celelalte simțuri.
Cercetările anterioare, realizate pe modele animale, au sugerat că pierderea unui simț poate determina reorganizarea activității din cortex, zona creierului implicată în prelucrarea informațiilor senzoriale.
Pornind de la aceste observații, Hey-Kyoung Lee și colegii săi de la Universitatea Johns Hopkins au investigat ce se întâmplă cu procesarea vizuală atunci când pierderea auzului apare la vârsta adultă.
Studiul, publicat în revista JNeurosci în 2026, a urmărit să afle dacă această schimbare influențează activitatea neuronală din cortexul vizual și dacă eventualele modificări se reflectă și în modul în care animalele percep ceea ce se află în jurul lor.
Ce s-a întâmplat în creierul șoarecilor care și-au pierdut auzul
Pentru a înțelege mai bine această adaptare, cercetătorii au măsurat răspunsurile neuronilor dintr-o zonă-cheie a creierului responsabilă de vedere. Șoarecilor li s-au prezentat stimuli vizuali aflați în două regiuni diferite: câmpul vizual focal, asupra căruia se concentrează privirea, și câmpul vizual periferic, care permite perceperea informațiilor din jurul punctului privit direct.
Rezultatele au scos la iveală o diferență importantă între cele două tipuri de stimuli.
La șoarecii care și-au pierdut auzul la vârsta adultă, răspunsurile neuronale la stimulii din câmpul vizual focal nu au fost afectate. În schimb, răspunsurile la stimulii din zona periferică au fost puternic atenuate.
Cu alte cuvinte, pierderea auzului nu a modificat în același fel procesarea tuturor informațiilor vizuale. Schimbarea a fost observată în special în modul în care creierul răspundea la ceea ce se afla în afara zonei centrale a câmpului vizual.
De ce o activitate neuronală mai redusă ar putea fi un avantaj
La prima vedere, diminuarea răspunsurilor neuronale ar putea părea un semn că zona vizuală a creierului funcționează mai slab. Experimentele comportamentale au arătat însă că situația este mai complexă.
Șoarecii cu pierdere a auzului apărută la vârsta adultă au perceput stimulii vizuali periferici cu o claritate mai mare decât animalele fără această pierdere. Diferența nu a fost observată și în cazul stimulilor din câmpul vizual focal.
Cercetătorii sugerează că diminuarea activității neuronale ar putea reflecta o reprezentare mai eficientă a informațiilor vizuale periferice. Astfel, un răspuns neuronal mai puternic nu este întotdeauna echivalent cu o percepție mai bună. În anumite condiții, felul în care neuronii răspund la stimuli poate conta mai mult decât intensitatea răspunsului în sine.
Hey-Kyoung Lee explică această observație printr-o concluzie care poate părea surprinzătoare: „Cercetarea noastră sugerează, într-un mod destul de contraintuitiv, că atenuarea activității neuronale poate fi benefică prin îmbunătățirea eficienței creierului în procesarea informațiilor.”
Pierderea auzului nu îmbunătățește toate funcțiile vizuale
Deși rezultatele indică o posibilă adaptare benefică, cercetătorii atrag atenția că aceasta nu trebuie interpretată ca o îmbunătățire generală a vederii.
În experimente, modificările au fost observate în procesarea stimulilor periferici, în timp ce răspunsurile neuronale la stimulii din câmpul vizual focal au rămas neafectate. Prin urmare, efectul pare să fie selectiv, nu o creștere a performanței vizuale în toate situațiile.
„O altă concluzie principală este că, cel puțin la adulți, adaptarea [acestei zone vizuale a creierului] la pierderea auzului nu îmbunătățește toate funcțiile vizuale”, a precizat Lee.
Rezultatele arată cât de complexă poate fi adaptarea creierului atunci când organismul trece prin schimbări senzoriale. Ele nu înseamnă însă că pierderea auzului ar trebui privită ca un avantaj și nici că persoanele cu deficiențe de auz vor avea automat o vedere periferică mai bună.
Ce urmează să investigheze cercetătorii
Echipa intenționează să continue cercetările pentru a identifica mecanismele specifice din cortexul vizual care stau la baza acestor schimbări. Înțelegerea lor ar putea ajuta la stabilirea modului în care anumite procese cerebrale pot fi valorificate pentru îmbunătățirea funcției vizuale la adulți.
Deocamdată, descoperirile se limitează la rezultatele obținute pe șoareci. Sunt necesare cercetări suplimentare pentru a stabili dacă mecanisme similare apar și la oameni și dacă ar putea avea, în viitor, aplicații în recuperarea sau îmbunătățirea funcției vizuale.
Studiul: „Deprivarea auditivă apărută la vârsta adultă intensifică atenuarea răspunsurilor neuronale în cortexul vizual și îmbunătățește acuitatea vizuală periferică”, JNeurosci (2026). DOI: 10.1523/JNEUROSCI.0690-26.2026
-
Vrei să slăbești? Nu renunța la antrenamentul cu greutăți07.11.2026, 20:00
-
-
-
-
De ce se crapă colțurile gurii și cum scapi rapid de problemă
De ce ai mereu picioarele reci? Cauze, riscuri și soluții simple
Fibromialgia: simptome, cauze și cum gestionezi durerea. Cum îți poate schimba viața
Fibromialgia este o boală complexă ce nu se manifestă doar prin durere fizică, ci și prin efecte mentale și emoționale.
Ai limba albicioasă dimineața? Ce înseamnă și cât de periculos e
De ce reapar oxiurii chiar și după un tratament administrat corect
Un pacient a trăit 20 de ani cu o tumoare de 60 kg în burtă. Medicii au extirpat-o în 8 ore
Febra denga şi chikungunya, în curând endemice în Europa. Ce arată un studiu nou
Ai mâinile și picioarele reci mereu? Când merită să cauți cauza
Ce spune culoarea limbii despre sănătatea ta: semnele de alarmă ignorate de mulți
Ce se întâmplă când nivelul calciului este scăzut în organism: simptome și cine este mai expus
Pierderea auzului ar putea îmbunătăți vederea? Ce se întâmplă, de fapt, la nivelul creierului
2 lucruri care provoacă diabet și cancer. Le faci zilnic!
Două obiceiuri aparent inofensive pot ascunde riscuri uriașe: diabet și caner colorectal.
Candida auris, ciuperca „invincibilă” care îi îngrijorează pe medici: este rezistența la antifungice și se răspândește repede
Ce nu a spus nimeni despre menopauză: nu ești nebună, ești la perimenopauză. Ce se întâmplă în creierul tău
Operația care salvează de AVC... s-ar putea să fie inutilă pentru majoritatea pacienților. Ce arată un nou studiu
Am astm? Semnele pe care mulți le ignoră și cum se pune diagnosticul
O femeie are o grupă de sânge unică în lume. Ce s-a găsit în ADN-ul ei i-a șocat
Are sângele pe care medicina nu l-a mai văzut niciodată! Niciun alt om nu o mai are! Ce au găsit cercetătorii în ADN-ul ei i-a lăsat fără cuvinte...
Ce spune pielea ta despre ficat și intestin. Legătura e neașteptată
Vertijul nu este același lucru cu amețeala. De ce senzația că totul se învârte poate reveni
Sindromul de intestin iritabil: ce alimente pot accentua balonarea și durerile abdominale
Tiroida ta e obosită? 6 semne ignorate de femei după 30 de ani
Camera se învârte când te ridici din pat? Manevra care te poate scăpa de amețeală fără pastile
O proteină care ne ajută să simțim căldura ar putea fi o țintă pentru tratarea durerii cronice
De ce apare durerea în piept în timpul unui infarct
De ce apare durerea în piept, cel mai important semn al unui infarct miocardic?
