Această infecție comună poate duce la diabet, arată cel mai recent studiu. Pur și simplu atacă celulele care produc insulina și provoacă diabet.
Vezi și: Cafeaua, băuturile carbogazoase și sucurile de fructe, asociate cu un risc ridicat de AVC
Diabetul de tip 1, o afecțiune autoimună cronică care afectează în mod obișnuit copiii și tinerii, ar putea fi declanșat de infecții bacteriene, și nu doar de factori genetici sau infecții virale, cum se credea anterior.
Un studiu condus de cercetători de la Universitatea Cardiff din Marea Britanie a relevat că anumite proteine bacteriene pot declanșa un răspuns imunitar dăunător, determinând organismul să atace celulele care produc insulină în pancreas.
Deși unele persoane sunt genetic predispuse la diabetul de tip 1, multe nu dezvoltă niciodată această boală. Acest lucru indică faptul că un factor declanșator de mediu ar putea juca un rol semnificativ.
În mod tradițional, cercetătorii au speculat că virusurile ar putea fi responsabile de declanșarea diabetului de tip 1. Cu toate acestea, noul studiu sugerează că bacteriile ar putea fi factorul cheie din spatele răspunsului autoimun care distruge celulele producătoare de insulină.
Echipa de cercetători, condusă de imunologul Andrew Sewell de la Școala de Medicină a Universității Cardiff, s-a concentrat pe celulele T ucigașe, un tip de celule albe din sânge esențiale pentru sistemul imunitar.
Aceste celule protejează în mod normal organismul prin uciderea celulelor infectate sau canceroase. În diabetul de tip 1, însă, ele atacă și distrug în mod greșit celulele beta din pancreas, care produc insulină.
În ultimele experimente, echipa lui Sewell a descoperit că proteinele bacteriene ar putea activa celulele T ucigașe într-un mod care le face să atace celulele producătoare de insulină. Cercetătorii au simulat infecții în laborator prin introducerea de proteine bacteriene în linii celulare provenite de la donatori umani care nu aveau diabet.
Ei au observat că, după ce au fost expuse acestor proteine bacteriene, celulele T ucigașe ale donatorilor au început să atace în mod greșit celulele producătoare de insulină.
Vezi și: Leziunile traumatice, semn timpuriu al demenței. Cresc riscul de demență cu 20%
Specia bacteriană cheie identificată în studiu a fost Klebsiella oxytoca, o bacterie cunoscută pentru faptul că poate infecta oamenii. Atunci când celulele T ucigașe întâlneau proteine de la această bacterie, deveneau "reactive încrucișat", adică nu doar că atacau proteinele bacteriene, ci și se întorceau împotriva propriilor celule producătoare de insulină.
Lucy Jones, investigatorul clinic principal al studiului, a explicat că această reactivitate încrucișată a fost legată de o proteină specifică numită antigen leucocitar uman (HLA). Această proteină ajută sistemul imunitar să diferențieze între țesuturile organismului și invadatori străini.
Cercetătorii au descoperit că doar aproximativ 3% din populația Marii Britanii poartă gena HLA specifică asociată cu acest răspuns autoimun declanșat de infecții bacteriene.
Infecții bacteriene - FOTO: Freepik
Această descoperire oferă informații importante despre originile diabetului de tip 1, cu implicații potențiale atât pentru tratament, cât și pentru prevenire. Înțelegerea modului în care infecțiile bacteriene declanșează atacul sistemului imunitar asupra celulelor producătoare de insulină ar putea duce la dezvoltarea unor noi strategii pentru a interveni timpuriu în progresia bolii.
Aceasta ar putea proteja celulele beta sănătoase și ar putea preveni apariția complicațiilor asociate diabetului. Imunologul Garry Dolton, un alt cercetător principal de la Universitatea Cardiff, a subliniat că diagnosticarea și tratamentul timpuriu ar putea duce la rezultate mai bune pentru pacienți.
"Sperăm că înțelegerea modului în care celulele T declanșează boli precum diabetul de tip 1 ne va permite să diagnosticăm și să tratăm boala înainte de apariția simptomelor", a declarat Dolton, potrivit Science Alert.
În prezent, nu există un leac pentru diabetul de tip 1, iar pacienții trebuie să se bazeze pe insulinoterapie pe tot parcursul vieții pentru a-și gestiona nivelul zahărului din sânge. Afecțiunea poate duce, de asemenea, la complicații pe termen lung, inclusiv boli de inimă, insuficiență renală și afectarea nervilor.
Sewell a subliniat nevoia urgentă de a descoperi cauzele diabetului de tip 1 pentru a dezvolta tratamente mai eficiente și, eventual, pentru a preveni boala în viitor.
Descoperirile studiului, publicate în The Journal of Clinical Investigation, ar putea deschide calea pentru noi progrese medicale în lupta continuă împotriva diabetului de tip 1.
Diabetul de tip 1 este o boală autoimună cronică în care sistemul imunitar atacă greșit celulele beta din pancreas care produc insulină. Insulina este un hormon esențial care permite celulelor corpului să absoarbă glucoza din sânge pentru a o folosi ca sursă de energie. Fără insulină, nivelurile de zahăr din sânge cresc la valori periculos de ridicate, ceea ce poate duce la complicații severe, potrivit Mayo Clinic.
Această formă de diabet apare de obicei la copii și tineri, deși poate apărea la orice vârstă. Cei afectați de diabetul de tip 1 trebuie să își administreze insulină zilnic pentru a controla glicemia, deoarece organismul lor nu mai poate produce insulină în mod natural.
În prezent, nu există un leac pentru diabetul de tip 1, dar tratamentele disponibile pot ajuta la gestionarea bolii și la prevenirea complicațiilor pe termen lung, cum ar fi bolile cardiovasculare, afectarea rinichilor sau deteriorarea nervilor.
Epidemia de rujeolă face ravagii. Trebuie să ne revaccinăm? Ce spun experții despre pericolul real și cine este expus?
Cea mai mare greșeală din timpul pandemiei de COVID. A dus la sute de mii de decese.
COVID, impact grav pe termen lung. Are efecte grave chiar și în cazul infecțiilor ușoare.
Complicația gravă pe care o poți face după infectarea cu COVID. Apare chiar și după ani de la infectare și are efecte dramatice.
Europa se pregătește pentru o nouă pandemie. Un inamic necunoscut ar putea declanșa următoarea criză globală de sănătate.
COVID, impact asupra sistemului gastrointestinal. Detaliul pe care trebuie să îl știi dacă ai avut COVID.
Infecția extrem de contagioasă care te omoară rapid. Se răspândește mai repede decât se credea.
Avertismentul DUR al FAO: Europa se confruntă cu cea mai gravă epidemie.
