Infecțiile severe ar putea să nu fie urmarea înmulțirii bacteriilor peste măsură, ci a abiltății lor de a manipula sistemul imunitar al gazdei. Noi studii dezvăluie indicii în acest...
Evoluția infecțiilor mai severe nu este provocată, neapărat, de bacterii care se înmulțesc mai repede, arată o nouă cercetare. Oamenii și animalele pot dezvolta rezistență la bacteriile dăunătoare (agenți patogeni) în timp și se presupune că agenții patogeni răspund înmulțindu-se mai repede.
Dar noul studiu - condus de Universitatea din Exeter - arată că virulența patogenă și ratele de îmulțire ale bacteriilor pot evolua separat.
Autorii consideră că, odată ce rezistența se răspândește la speciile gazdă, virulența poate fi condusă de alte mijloace, cum ar fi prin manipularea sistemelor imune ale gazdei.
Cercetarea a examinat răspândirea bacteriilor numite Mycoplasma gallisepticum la o specie de păsări mici din specia Haemorhous mexicanus - un exemplu rar de evoluție a bacteriilor gazdă bine studiate, în care oamenii nu au intervenit cu antibiotice sau vaccinuri.
„De fapt, avem o înțelegere foarte slabă a modului în care evoluează agenții patogeni ca răspuns la rezistența naturală a gazdei. Acest lucru se datorează faptului că există foarte puține sisteme în sălbăticie care au fost monitorizate suficient de detaliat, fără a fi supuse unei intervenții umane”, a spus dr. Camille Bonneaud, de la Centrul de Ecologie și Conservare din Exeter's Penryn Campus din Cornwall.
„În mod normal, presupunem că agenții patogeni răspund la rezistența gazdelor (inclusiv la vaccinuri) prin creșterea ratei lor de replicare, permițându-le să transmită mai rapid la alte gazde înainte de a fi curățați de gazda actuală.
Cu toate acestea, studiul nostru arată că agenții patogeni pot evolua pentru a deveni mai virulenți fără a crește rata de replicare a acestora. Presupunem că creșterea virulenței pe care am observat-o în acest studiu a fost determinată de o abilitate îmbunătățită a agentului patogen de a manipula sistemul imunitar al gazdei, pentru a genera simptomele necesare transmiterii sale”, a mai arătat ea.
Autorii spun că acest lucru ar putea duce la noi abordări pentru combaterea agenților patogeni.
De exemplu, dacă încercați să ucideți agentul patogen, asta duce în mod inevitabil la infecții mai virulente. Ar putea merita să încercați să încetiniți evoluția agentului patogen, combinând tratamente care nu doar că elimină atât agentul patogen, dar împiedică și manipularea sistemelor imune ale gazdei.
Unele populații ale acetei rase de păsări au fost expuse la Mycoplasma gallisepticum de mai bine de 20 de ani, în timp ce altele nu și, prin urmare, nu au dezvoltat rezistență.
În cadrul studiului, realizat în Arizona și susținut de Universitatea de Stat din Arizona și Universitatea Auburn, au fost expuse la patogen 57 de păsări din populații neexpuse anterior.
Rezultatele arată că virulența a crescut constant în peste 150.000 de generații bacteriene de la focar (1994 - 2015).
În schimb, în timp ce ratele de replicare au crescut de la focar la răspândirea inițială a rezistenței (1994 până în 2004), nu au mai avut loc creșteri ulterioare (2007 - 2015).
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.
Revine masca de protecție. Boala care a explodat. Se înregistrează o creștere alarmantă a infecțiilor.
