Obezitatea, controlată de bacteriile din intestin. Studii
Obezitatea pare să fie „controlată” de microbiom, adică populația de bacterii din intestin. Cercetătorii au descoprit care bacterii anume pot bloca absorbția grăsimilor.
Cercetătorii de la Universitatea din Utah Health au identificat o clasă specifică de bacterii din intestin care împiedică dezvoltarea obezității. Testele aufost făcute pe șoareci, iar cercetătorii sunt convinși că aceiași microbi pot controla în mod similar greutatea la oameni.
Bacteriile benefice, numite Clostridia, fac parte din microbiom, care cuprinde trilioane de bacterii și alte microorganisme care trăiesc în intestin.
Publicat online in revista Science pe 25 iulie, studiul arată că șoarecii sănătoși au o mulțime de Clostridia - o clasă de 20-30 de bacterii - dar cei cu sistemul imunitar afectat își pierd acești microbi din intestin în timp ce îmbătrânesc. Chiar și atunci când se hrănesc o dietă sănătoasă, șoarecii devin inevitabil obezi. Populând intestinul din nou cu această clasă de microbi, le-a permis să rămână subțiri.
June Runda, un profesor asociat de patologie la U of U Health, este autorul studiului, împreună cu cercetării asistent universitar W. Zac Stephens și Charisse Petersen, doctorand la acea vreme.
"Acum, că am găsit bacteriile minime responsabile pentru acest efect de slăbire, avem potențialul de a înțelege cu adevărat ceea ce fac organismele și dacă au valoare terapeutică", spune Runda.
Rezultatele din acest studiu indică deja această direcție. Petersen și colegii au descoperit că Clostridia previne creșterea în greutate prin blocarea capacității intestinului de a absorbi grăsimile. Șoarecii din experiment, tratați astfel încât Clostridia să fie singurele bacterii care trăiau în intestin, au fost mai slabi decât șoarecii care nu aveau deloc microbiom. Ei aveau, de asemenea, niveluri mai scăzute ale unei gene, CD36, care reglează absorbția de acizi grași din organism.
Posibile noi terapii împotriva obezității
Aceste descoperiri ar putea conduce la o abordare terapeutică, spune Runda, cu avantaje față de transplanturile și probioticele fecale, care sunt acum cercetate pe scară largă ca modalități de restabilire a unei microbiote sănătoase. Aceste terapii, care se bazează pe transferarea microorganismului viu la nivelul intestinului, nu vor funcționa pentru toată lumea, din cauza diferențelor în dietă și alți factori care influențează care bacterii pot supraviețui și prospera.
Studiul actual a constatat că una sau mai multe molecule produse de Clostridia au împiedicat intestinul să absoarbă grăsime. Următorul pas este de a izola aceste molecule și de a descoperi, în continuare, modul în care acestea acționează, pentru a determina dacă acestea ar putea inspira tratamente concentrate pentru obezitate, diabet de tip 2, precum și alte tulburări metabolice conexe.
-
-
-
-
Un implant imprimat 3D ar putea repara ţesuturile grav afectate16.03.2026, 16:21
-
Gastroenterologii spun clar care e momentul perfect al zilei să ai scaun
EXCLUSIV Reflux gastroesofagian: cauze, simptome și prevenția complicațiilor. Dr. Vlad Simion (SANADOR): Poate apărea cancerul
Alcoolul oprește regenerarea ficatului, chiar și după renunțare. Risc major de insuficiență hepatică
De ce nu ar trebui să reținem gazele intestinale
Ce înseamnă dacă ai scaun de mai mult de 2 ori pe zi
Marele avantaj al colonoscopiei. Cât de des se recomandă. Dr. Eliza Gangone (SANADOR) explică
Ce trebuie să știi dacă ești balonat și ai gaze intestinale
Colonul rigid, legat de un risc crescut de cancer precoce
4 semne cheie că ficatul tău este în pericol
EXCLUSIV Alimentația modernă și microplasticele, factori declanșatori în bolile digestive. Dr. Răzvan Iacob: Unul din triggerii importanți
Mâncăm boala cu lingura. Alimentația care ne distruge sistemul digestiv.
