Centrele S.U.A. pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) au estimat că din cele 2 milioane de infecții rezistente la antibiotice anuale din SUA, 20% sunt legate de agricultură.
Această estimare se bazează, însă, pe pacienții care au căpătat bacterii rezistente la antibiotice din consumul de carne. Până acum nu s-a făcut vreun studiu temeinic pentru a determina modul în care vegetalele sau alimentele din plante pe care le mâncăm contribuie la răspândirea bacteriilor rezistent la antibiotice.
Un nou studiu arată încă modul în care alimentele vegetale servesc drept vehicule pentru transmiterea rezistenței la antibiotice în microbiomul intestinal. Cercetarea a fost prezentata la ASM Microbe, reuniunea anuală a Societății Americane de Microbiologie, care se încheie mâine, la San Francisco.
„Descoperirile noastre subliniază importanța abordării rezistenței antibiotice transmisă de alimente dintr-o perspectivă completă a lanțului alimentar, care include alimente-plante, în plus față de carne", a spus Marlène Maeusli, doctorand la Școala de Medicină Keck de la Universitatea din California de Sud, care este autor principal al studiului.
Bacteriile transmise de plante se ascund mult timp în intestin
Răspândirea superbacteriilor rezistente la antibiotice de la plante la oameni este diferită de izbucnirea bolilor diareice provocate imediat după consumul de legume contaminate. Superbacteriile se pot ascunde în mod asimptomatic (sau "coloniza") intestinele timp de luni sau chiar ani, iar când „scapă" apoi de intestin provoacă o infecție, cum ar fi o infecție urinară.
Cercetatorii au dezvoltat un sistem model din salată verde, care nu provoaca boli imediate pentru a imita consumul de superbacterii din plante-alimente. Ei au crescut salata, au expus salata la E. coli rezistente la antibiotice, au hrănit șoareci de laborator cu ea și au analizat probele fecale în timp.
"Am constatat diferențe în capacitatea bacteriilor de a coloniza în liniște intestinul după ingerare, în funcție de o varietate de gazde și factori bacterieni", a spus Maeusli. „Am imitat tratamente antibiotice și cu antacide, deoarece ambele ar putea afecta capacitatea superbacteriilor de a supraviețui trecerii de la stomac la intestine".
Expunerea la un tip de antibiotic nu a crescut capacitatea superbacteriilor de a se ascunde în intestinele șoarecelui, în timp ce un al doilea antibiotic a dus la colonizarea intestinală stabilă după ingestie. Ingestia de bacterii cu alimente a schimbat, de asemenea, colonizarea, la fel ca și administrarea unui antiacid înainte de ingerarea bacteriilor.
„Continuăm să căutăm caracteristicile plantelor și factorii gazdă, care au ca rezultat schimbări majore ale comunității microbiene în intestin care ne-au pus în pericol colonizare, și cele care o împiedică", a spus Maeusli. „Mediul și sănătatea umană - în acest context, prin intermediul agriculturii și microorganismelor - sunt legate în mod inextricabil".
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
