Microbiota, posibile soluții pentru tratarea infecției cu rotavirus
Prezența microbiotei specifice poate preveni și vindeca infecția cu rotavirus, susține un studiu.
Microbiota, rotavirus. Cercetători de la Institutul de Științe Biomedicale la Universitatea de Stat din Georgia au studiat microbiota în căutarea de soluții pentru tratarea infecției cu rotavirus. Ei pot explica de ce la unii rotavirusul provoacă o boală gravă, care le pune în pericol viața, iar la alții - doar o boală ușoară.
"Acest studiu arată ca un determinant important al pronosticului la infecția cu rotavirus este compoziția microbiotei. (...) Am fost șoareci de reproducere și ne-am dat seama că unii dintre ei erau complet rezistenți la rotavirus, în timp ce alții erau foarte sensibili. Am investigat de ce și am descoperit că șoarecii rezistenți transportau microbiota distinctă. Transplantul de microbiota fecală a transferat rezistența la rotavirus noilor gazde", a spus dr. Andrew Gewirtz, autorul principal al studiului si profesor la Institutul de Stiințe Biomedicale din statul Georgia.
Microbiota intestinală înseamnă microorganismele care trăiesc în tractul intestinal. Compoziția de microbiota a fost cunoscută ca influențând infecția bacteriană, dar rolul microbiotei în influențarea infecției virale era total necunoscut.
Microbiota, rotavirus. Cum se tratează rotavirusul
În prezent nu există tratamente existente pentru rotavirus pe lângă administrarea de lichide care să evite deshidratarea. Rotavirus este un virus extrem de contagios, care poate provoca diaree severă, vărsături, febră, dureri abdominale și moarte. Infecția cu rotavirus apare ca urmare a contactului direct cu o persoană infectată sau expunerea materiei fecale. Bebelușii și copiii mici sunt cei mai sensibili la această boală, iar boala poate duce la deshidratare severă, spitalizare sau chiar moarte. Rotavirusul duce la aproximativ 215.000 de decese la nivel mondial la copii mai mici de 5 ani, potrivit Centrelor pentru controlul și prevenirea bolilor, potrivit unui comunicat al Universității de Stat din Georgia.
Susceptibilitatea la rotavirus nu este bine înțeleasă și poate varia foarte mult între indivizi și regiuni. Rotavirusul provoacă boli relativ ușoare atât în țările dezvoltate, cât și în regiunile sărace din America Centrală, dar omoară multe mii de copii în fiecare an în regiunile sărace din Africa Sub-Sahariană și India. Chiar și în cadrul anumitor societăți, rotavirusul provoacă boli ușoare la unii indivizi și boală gravă care poate pune viața în altele.
Microbiota, rotavirus. Studiile anterioare
Cercetările ulterioare au evidnețiat că un determinant predominant al rezistenței la rotavirus a fost prezența unei singure specii bacteriene numite Bacteria filamentoasă segmentată sau SFB. Cercetătorii din Georgia au descoperit că SFB reduce infecția cu rotavirus și protejează împotriva rotavirusului, determinând pierderea celulelor epiteliale și înlocuirea cu celule noi, neinfectate.
"Este o nouă descoperire de bază care ar trebui să ajute la înțelegerea pronunțării la infecția cu rotavirus. (...) Nu oferă un tratament imediat pentru oameni, dar oferă un mecanism potențial care să explice sensibilitatea diferențială a diferitelor populații și persoane diferite la infecția virală enterică. Mai mult, poate duce la noi strategii de prevenire și tratare a infecțiilor virale", subliniază cercetătorii.
Studiul a fost finanțat de Institutele Naționale de Sănătate, Institutul Național de Diabet și Boli Digestive și Rinichi și Institutul Național de Alergii și Boli Infecțioase.
Studiul, publicat în revista Cell. Poate fi consultat AICI.
-
-
-
-
Cancerul pulmonar: diagnostic precis în câteva minute, nu în săptămâni13.07.2026, 22:38
-
Rabia, boala care ucide 100% dacă nu e tratată imediat: simptome și transmitere
Primul caz de lepră confirmat în România după 44 de ani. Dr. Tudor Ciuhodaru, explicații
Modele matematice vs. realitate clinică. Ce ne-a învățat pandemia de COVID
Ce s-a întâmplat cu adevărat cu graficele COVID care apăreau zilnic la TV? Răspunsul te va surprinde.
Difteria revine în Europa. Adulții nevaccinați, în pericol mortal
Marea Britanie și-a pierdut statutul de țară liberă de rujeolă
Rezistența la antibiotice se extinde rapid. Una din șase infecții bacteriene este deja rezistentă, avertizează OMS
EXCLUSIV Hantavirus: avertismentul dr. Adrian Marinescu după decesul a trei persoane pe un vas de croazieră
Epidemie fără precedent de meningită meningococică în Canterbury: 15 cazuri, 2 decese
Octavian Jurma, explicații despre sezonul gripal: Numărul de cazuri, dublu
Supergripa H3N2: Dr. Mihai Craiu explică simptomele, riscurile și cum ne protejăm
Ce sunt petele roz din baie, de pe cadă, chiuvetă sau duș. Bacteria îți poate ajunge în sânge
Virusul Nipah, "greu de detectat". Un expert explică: Are perioadă lungă de incubație
Pericolul invizibil al sezonului cald. La ce să fii atent dacă mergi la mare sau piscină
EXCLUSIV Lepra: Prof. univ. dr. Carmen Dorobăț clarifică riscurile
Gripa: Ce se întâmplă în corpul tău și cum să reacționezi la fiecare etapă
Alertă epidemică globală. Virusul care se extinde din China către alte țări într-un ritm record
Un nou virus gripal de origine animală ar putea declanșa următoarea pandemie. Medicii, în alertă
Rujeola și scăderea vaccinării ROR în România: riscuri medicale și complicații severe la copii
Mucus galben, verde sau maro: ce înseamnă fiecare culoare. Uite ce boală poți avea
Virusul care duce la umflarea creierului provoacă îngrijorare
Noua variantă Covid NB.1.8.1, identificată în Franța. Ce trebuie să știm despre noua tulpină
Varianta COVID NB.1.8.1 face ravagii în Franța și Asia. Experții se tem de un nou val devastator.
