Microorganismele din corp, efecte ce pot duce la atac de cord

Microorganismele din corp pot contribui la destabilizarea plăcilor coronariene și la provocarea atacului de cord ulterior, potrivit cercetărilor prezentate la Congresul ESC 2019 și Congresul Mondial de Cardiologie.

Studiul a descoperit că, spre deosebire de bacteriile intestinale, bacteriile din plăcile coronariene erau pro-inflamatorii. În plus, pacienții cu sindrom coronarian acut (atac de cord) aveau bacteriile din intestin diferite, față de pacienții cu angină stabilă.

Dieta, fumatul, poluarea, vârsta și medicamentele au un impact major asupra fiziologiei celulare, sistemului imunitar și metabolismului. Cercetările anterioare indică faptul că aceste efecte sunt mediate de microorganisme din tractul intestinal. Acest studiu a investigat contribuția microbiotei la instabilitatea plăcilor coronariene.

La studiul au participat 30 de pacienți cu sindrom coronarian acut și zece pacienți cu angină stabilă. Cercetătorii au izolat bacteriile intestinale din probele de fecale. Bacteriile din plăcile coronare au fost extrase din baloanele de angioplastie.

Microbiota, compoziție diferită în intestin și plăci coronare 

Comparația dintre microbiota din fecale și plăcile coronare a evidențiat o compoziție diferită. În timp ce bacteriile fecale aveau o compoziție eterogenă și o prezență pronunțată de Bacteroidete și Firmicute, plăcile coronare conțineau în primul rând microbi cu fenotipuri pro-inflamatorii aparținând Proteobacteriilor și Actinobacteriilor.

Autoare Eugenia Pisano, de la Universitatea Catolică a Sacrei Inimi, Roma, Italia, a declarat: „Acest lucru sugerează o retenție selectivă a bacteriilor pro-inflamatorii în plăci aterosclerotice, care ar putea provoca un răspuns inflamator și ruperea plăcii”.

Analizele au evidențiat, de asemenea, diferențe ale microbiotei intestinale între cele două grupuri de pacienți. Cei cu sindrom coronarian acut au avut mai multe Firmicute, Fobobacterii și Actinobacterii, în timp ce Bacteroidete și Proteobacterii au fost mai abundente la cei cu angină stabilă.

Dna Pisano a spus: „Am găsit o compoziție diferită a microbiomului intestinal la pacienții din cele două grupuri. Substanțele chimice dierite emise de aceste bacterii pot afecta destabilizarea plăcii și s ducă la atacul cardiac în consecință. Sunt necesare studii pentru a examina dacă acești metaboliți influențează instabilitatea plăcii .“

Ea a menționat că, până în prezent, cercetările nu au demonstrat în mod convingător că infecțiile și inflamația care rezultă sunt direct implicate în procesul de destabilizare a plăcii și debutul atacului de cord. Ca exemplu, antibioticele împotriva Chlamydia Pneumoniae nu au reușit să reducă riscul de evenimente cardiace.

Dar ea a spus: „Deși este un studiu mic, rezultatele sunt importante deoarece regenerează ideea că, cel puțin într-un subset de pacienți, declanșatorii infecțioși pot juca un rol direct în destabilizarea plăcii. Cercetări suplimentare ne vor spune dacă antibioticele pot prevenirea evenimentelor cardiovasculare la anumiți pacienți.”