Boala extrem de frecventă care se comportă ca o tumoră. Macină tot corpul până îl distruge.
Cercetătorii de la Universitatea din Danemarca de Sud și Spitalul Universitar Odense au făcut o descoperire remarcabilă: celulele din vasele de sânge afectate de ateroscleroză par să se înmulțească într-un mod similar cu cel observat în dezvoltarea tumorilor.
Analizând țesuturi prelevate de la pacienți operați pentru afecțiuni vasculare, oamenii de știință au identificat un model de creștere celulară anormală. Multe dintre celulele din țesutul analizat prezentau aceeași modificare genetică și păreau să provină dintr-o singură celulă ancestrală care s-a divizat în mod repetat - un fenomen tipic tumorilor.
"Este remarcabil câte celule din țesut prezintă exact aceeași modificare genetică. În mai multe probe, peste 10% dintre celule - sute de mii - aveau aceeași alterare. Este dificil să interpretăm acest lucru altfel decât concluzionând că toate aceste celule provin dintr-o celulă-mamă comună, care, la un moment dat, în evoluția bolii, a suferit o mutație", a declarat Lasse Bach Steffensen, conferențiar la Departamentul de Medicină Moleculară al Universității din Danemarca de Sud, potrivit SciTechDaily.
Ateroscleroza este cunoscută ca o afecțiune cauzată de acumularea de lipide, inflamație cronică și factori de stil de viață. Însă noile descoperiri indică un mecanism genetic activ, care ar putea redefini înțelegerea acestei boli.
"Nu spunem că ateroscleroza este o 'tumoră a vaselor de sânge'. Însă datele noastre sugerează o posibilă interacțiune între modificările genetice și diviziunile celulare extinse - ceva ce asociem, în mod obișnuit, cu biologia tumorală", explică Steffensen.
Aceste observații deschid o nouă direcție de cercetare, iar în viitor ar putea contribui la dezvoltarea unor terapii care să țintească direct pereții vasculari afectați, nu doar colesterolul sau tensiunea arterială.
Studiul s-a bazat pe probe de țesut prelevate de la pacienți care au suferit intervenții chirurgicale vasculare la Spitalul Universitar Odense și Spitalul din Kolding. Țesuturile au fost analizate prin secvențiere ADN și comparate cu ADN-ul din sângele pacienților, pentru a identifica alterările genetice specifice pereților vaselor.
Probele provin dintr-o biobancă de cercetare activă din 2009, un proiect rezultat din colaborarea strânsă dintre chirurgi, asistente de sală, biochimiști și, mai ales, pacienți care au ales voluntar să contribuie la știință.
Autorii studiului recunosc că cercetarea se bazează, momentan, pe un număr redus de pacienți. Este nevoie de extinderea analizei pentru a înțelege impactul mutațiilor genetice asupra evoluției bolii.
"Analizăm acum țesuturi de la mult mai mulți pacienți pentru a explora legătura dintre încărcătura de mutații, stadiul bolii și datele clinice. Este posibil ca în viitor să începem să vedem ateroscleroza într-o lumină cu totul nouă", subliniază Steffensen.
Ateroscleroza este o afecțiune în care lipidele, celulele inflamatorii și țesutul conjunctiv se acumulează în pereții vaselor de sânge, determinând rigidizarea și îngustarea acestora. Procesul începe atunci când particulele de colesterol sunt reținute în peretele vascular, declanșând un răspuns inflamator cronic.
Această inflamație duce la formarea unor plăci de aterom, care pot reduce fluxul sangvin și, în cazuri grave, se pot rupe, provocând tromboze ce pot cauza infarcte sau accidente vasculare cerebrale.
Boala are multiple cauze - de la factori genetici până la obiceiuri nesănătoase precum fumatul, dieta dezechilibrată sau sedentarismul - și se dezvoltă lent, adesea încă din adolescență, chiar dacă simptomele apar mult mai târziu.
Mutațiile genetice sunt schimbări care apar spontan în ADN-ul celulelor de-a lungul vieții. Deși majoritatea nu au efecte vizibile, unele pot influența comportamentul celular - de exemplu, accelerând diviziunea sau modificând funcționarea normală a celulei.
În acest studiu, cercetătorii au identificat numeroase celule din pereții vaselor afectate de ateroscleroză care prezentau aceleași mutații genetice, sugerând o origine comună și un proces de multiplicare similar cu cel din cancer.
Noua descoperire nu redefinește complet ateroscleroza, dar adaugă o piesă esențială în înțelegerea mecanismelor sale profunde. Dacă celulele afectate se comportă similar celor din tumori, poate că viitoarele tratamente vor trebui să țintească nu doar colesterolul, ci și fundamentele genetice ale bolii.
Aceasta este cea mai ieftină pastilă care protejează inima de infarct. Și nu, nu este este aspirina.
Acesta este cel mai rău lucru pentru inimă. O macină în totalitate și dublează riscul de infarct și boală coronariană.
Inima femeilor este mult mai afectată decât cea a bărbaților. Medicii trag un semnal de alarmă.
Deficitul care îți afectează grav inima. Duce la complicații majore și nu îți dai seama.
Simptomul banal al bolii cardiace. Nu este durerea în piept, dar e un mare semnal de alarmă
Problemele cardiace minore sunt asociate cu degradarea creierului.
Această decizie banală îți distruge inima. Duce la creșterea semnificativă a tensiunii arteriale.
De ce apare durerea în piept, cel mai important semn al unui infarct miocardic?
Asta trebuie să faci în timpul unui zbor cu avionul pentru a preveni formarea cheagurilor de sânge.
Acest supliment simplu și natural îmbunătățește supraviețuirea pacienților cu insuficiență cardiacă.
Diabetul are un impact major asupra întregului organism, inclusiv a inimii. Cum trebuie, de fapt, să reduci riscul de infarct.
Cum se măsoară, de fapt, tensiunea arterială. Cât de important e să fie liniște în jur și ce efect are asupra măsurătorilor.
