Sistemul imunitar: bolile autoimune au evoluat odată cu noi

Unele dintre mutațiile care ne permit să prevenim infecțiile mortale ne fac, de asemenea, mai predispuși la anumite boli inflamatorii și autoimune, cum ar fi boala Crohn. Practic, aceste boliau evoluat deodată cu noi.

Într-o revistă publicată în revista Trends in Immunology, cercetătorii descriu modul în care originile ancestrale au impact asupra probabilității ca oamenii de origine africană sau eurasiatică să dezvolte boli legate de imunitate. Autorii împărtășesc, de asemenea, dovezi că sistemul imunitar uman evoluează încă în funcție de locația sau stilul de viață al unei persoane.

"În trecut, planurile de viață ale oamenilor erau mult mai scurte, astfel că unele dintre aceste boli inflamatorii și autoimune care pot apărea în a doua jumătate a vieții nu erau atât de relevante", spune primul autor Jorge Dominguez-Andres, cercetător postdoctoral la Radboud Institute for Molecular Life Science din Olanda. „Acum că trăim mult mai mult, putem vedea consecințele infecțiilor pe care le-au suferit strămoșii noștri”.

Inflamația, metodă de apărare a organismului împotriva infecțiilor 

Una dintre cele mai bune metode de apărare ale organismului împotriva bolilor infecțioase este inflamația. Dominguez-Andres și autorul principal Mihai Netea, imunolog și biolog evolutiv al Universității Radboud, au compilat date din studii de genetică, imunologie, microbiologie și virologie și au identificat modul în care ADN-ul de la persoane din diferite comunități infectate în mod obișnuit cu boli bacteriene sau virale a fost modificat, ulterior permițând inflamația. În timp ce aceste schimbări au făcut mai dificilă infectarea acestor comunități cu agenți patogeni, acestea au fost, de asemenea, asociate cu apariția - de-a lungul timpului - a unor noi boli inflamatorii, cum ar fi boala Crohn, Lupus și bolile inflamatorii intestinale.

„Se pare că există un echilibru. Oamenii evoluează pentru a construi apărarea împotriva bolilor, dar nu suntem în măsură să oprim boala, așa că beneficiul pe care îl obținem pe de o parte ne face și mai sensibili la bolile noi, pe de altă parte”, spune Dominguez-Andres. „Astăzi, suferim sau beneficiem de apărare încorporată în ADN-ul nostru de către sistemul imunitar al strămoșilor noștri care combate infecțiile sau se obișnuiește cu noi stiluri de viață.”

De exemplu, parazitul malariei Plasmodium sp. a infectat populațiile africane de milioane de ani. Din această cauză, procesele evolutive au selectat persoane cu ADN care favorizează rezistența la infecții, provocând mai multe inflamații în organism. Astfel acest lucru a contribuit și la predispoziția africanilor moderni la dezvoltarea bolilor cardiovasculare, cum ar fi ateroscleroza, mai târziu în viață.

Dominguez-Andres și Netea scriu și despre modul în care strămoșii timpurii ai Eurasiaticilor trăiau în regiuni încă locuite de neanderthali și între oameni. Astăzi, persoanele cu resturi de ADN de neanderthal pot fi mai rezistente la infecțiile cu HIV-1 și „stafilococi”, dar sunt, de asemenea, mai susceptibile să dezvolte alergii, astm și febra fânului.

Efectele secundare negative ale schimbărilor în sistemele imunitare ale fiecărei populații sunt o constatare relativ recentă. „Știm câteva lucruri despre ceea ce se întâmplă la nivel genetic din strămoșii noștri, dar avem nevoie de o tehnologie mai puternică. Deci, secvențarea generației viitoare izbucnește acum și ne permite să studiem interacțiunea dintre ADN și răspunsurile gazdă la niveluri mult mai profunde”, spune Dominguez-Andres. „Deci, obținem un punct de vedere mult mai cuprinzător.”

Sistemul imunitar, evoluție în timp real

Aceste tehnologii dezvăluie, de asemenea, modul în care sistemele noastre imunitare evoluează în timp real din cauza schimbărilor moderne ale stilului de viață. Triburile africane care încă se angajează în vânătoare au o mai mare diversitate intestinală bacteriană decât afro-americanii urbanizați care mănâncă alimente cumpărate din magazin. De asemenea, schimbările în modelele de igienă observate în ultimele două secole au îmbunătățit igienizarea, apa potabilă și colectarea gunoiului și au dus la reducerea expunerii la agenți patogeni infecțioși în raport cu perioadele anterioare. Pe măsură ce oamenii se îndreaptă către alimente procesate și standarde de igienă mai stricte, corpul lor se adaptează dezvoltând ceea ce cercetătorii numesc „boli ale civilizației”, precum diabetul de tip 2.

Mergând mai departe, Dominguez-Andres și Netea își vor extinde cercetările în comunități care nu se încadrează în populațiile din Africa și Eurasia. „Până în prezent, toate studiile prin care am trecut s-au concentrat pe populații cu descendență europeană și africană, dar ele trebuie extinse și la populații indigene și alte populații pentru a îmbunătăți reprezentarea diversității genetice umane”, spune Dominguez-Andres. „Stilurile de viață și naturile ecologice pot diferi cu adevărat și influențează răspunsurile imune. Deci, trebuie să se lucreze mai mult.”

Sursa, aici.