Virusul West Nile a mai făcut o victimă la noi în țară. O femeie a murit din cauza înțepăturilor de țânțari. Este al treilea deces înregistrat în decurs de o...
West Nile a mai făcut o victimă. În numai o săptămână, virusul West Nile a ucis trei români. Nu există niciun vaccin împotriva bolii. Potrivit specialiștilor, 10% din țanțarii de România poartă virusul.
O femeie din comuna Seaca de Câmp, judeţul Dolj, infectată cu virusul West Nile, a murit în urma complicaţiilor cauzate de boală. Femeia, în vârstă de 67 de ani, prezenta multiple comorbidităţi, au transmis reprezentanţii Direcţiei de Sănătate Publică Dolj.
Aceasta a fost internată la Spitalul Clinic de Boli Infecţioase Craiova cu diagnosticul Meningoencefalită cu lichid clar, cu evoluţie clinică defavorabilă şi deces.
Săptămâna trecută, cel puțin 7 persoane din România cu vârste de peste 50 de ani au contractat boala, dintre care 3 persoane au murit din cauza unor complicații din cauza bolii.
Cele mai multe cazuri au fost diagnosticate după ce pacienții au ajuns la spital cu meningită sau meningoencefalită, o infecție a meningelor și a creierului.
”Virusul West Nile (VWN) este un arbovirus (virus transmis prin intermediul vectorilor artropozi) menţinut în cicluri enzootice de transmitere realizate între diferite specii de păsări şi diferite specii de ţânţari ornitofili, mamiferele (inclusiv omul) reprezentând gazde tangenţiale (gazde accidentale care deşi manifestă boala nu pot transmite virusul mai departe).
Începând din a doua jumătate a sezonului cald (iulie – august) VWN provoacă infecţii umane, în anumiţi ani înregistrându-se epidemii severe. Deşi în general, infecţia cu VWN la om este asimptomatică sau prezintă o simptomatologie uşoară cu manifestări asemănătoare gripei, în unele cazuri (aprox. 1%) se manifestă ca o infecţei gravă neuroinvazivă (meningo-encefalită virală) ce produce adesea sechele neurologice, iar în segmentul de populație vȃrstnicǎ, pe fondul unor boli cronice asociate, cauzează adesea decese”, arată Institutul Cantacuzino.
Nu prezintă simptome la majoritatea persoanelor.Majoritatea persoanelor (8 din 10) infectate cu virusul West Nile nu prezintă niciun simptom. Boală febrilă (febră) la unele persoane. Aproximativ 1 din 5 persoane infectate dezvoltă febră cu alte simptome, cum ar fi dureri de cap, dureri de corp, dureri articulare, vărsături, diaree sau erupții cutanate. Majoritatea persoanelor cu boală febrilă cauzată de virusul West Nile se recuperează complet, dar oboseala și slăbiciunea pot dura săptămâni sau luni, potrivit CDC.
Simptome grave la câteva persoane. Aproximativ 1 din 150 de persoane infectate dezvoltă o boală severă care afectează sistemul nervos central, cum ar fi encefalita (inflamarea creierului) sau meningita (inflamarea membranelor care înconjoară creierul și măduva spinării).
Simptomele unei boli grave includ febră mare, dureri de cap, rigiditate a gâtului, stupoare, dezorientare, comă, tremurături, convulsii, slăbiciune musculară, pierderea vederii, amorțeală și paralizie.
Boala severă poate apărea la persoane de orice vârstă; cu toate acestea, persoanele de peste 60 de ani prezintă un risc mai mare de boală severă dacă sunt infectate (1 din 50 de persoane). Persoanele cu anumite afecțiuni medicale, cum ar fi cancerul, diabetul, hipertensiunea, bolile renale și persoanele care au primit transplanturi de organe, prezintă, de asemenea, un risc mai mare.
Recuperarea după o boală severă poate dura câteva săptămâni sau luni. Unele efecte asupra sistemului nervos central ar putea fi permanente.
Aproximativ 1 din 10 persoane care dezvoltă o boală severă care afectează sistemul nervos central moare.
Virusul West Nile (WNV) se transmite la oameni prin înțepătura unui țânțar infectat. Țânțarii mușcă în timpul zilei și al nopții. Nu există niciun vaccin pentru a preveni infecția cu WNV. Cel mai bun mod de a preveni West Nile este să vă protejați de înțepăturile de țânțari. Folosiți repelent de insecte, purtați cămăși și pantaloni cu mâneci lungi, tratați hainele și echipamentele și luați măsuri pentru a controla țânțarii în interior și în exterior.
COVID, impact grav pe termen lung. Are efecte grave chiar și în cazul infecțiilor ușoare.
Această infecție extrem de răspândită devine din ce în ce mai greu de tratat.
Ce a decis cine trăiește și cine moare de COVID-19. Detaliul care a făcut diferența.
COVID, impact asupra sistemului gastrointestinal. Detaliul pe care trebuie să îl știi dacă ai avut COVID.
Acest deficit accentuează simptomele COVID. De altfel și inflamația din organism agravează simptomele infecției.
Aceste semne banale îți arată că, de fapt, ai gripă și nu o răceală obișnuită.
Cum te poate omorî mașina de spălat. Ce se întâmplă, de fapt, când speli hainele
Această infecție banală macină creierul și poate duce la declanșarea bolii Alzheimer.
Varianta COVID NB.1.8.1 face ravagii în Franța și Asia. Experții se tem de un nou val devastator.
Povara economică ridicată a cancerului de col uterin cauzat de infecția cu HPV, evidențiată într-un raport de cercetare din 13 țări.
O nouă pandemie, mai devastatoare decât cea de COVID, ne amenință. Medicii sunt îngrijorați.
Avertismentul DUR al FAO: Europa se confruntă cu cea mai gravă epidemie.
Cum poate scăpa un virus dintr-un laborator. Cât de îngrijorătoare este situația din Congo sau COVID a fost produs într-un laborator?
