Coronarografia, când se recomandă și în ce constă examinarea. Boala arterială coronariană, în topul cauzelor de deces la nivel mondial

Coronarografia este o procedură minim invazivă de explorare a vaselor coronariene, acele vase care irigă mușchiul inimii. Această investigație este singura cu ajutorul căreia medicul poate depista existența stenozelor, acele îngustări de la nivelul arterelor coronare, dar și severitatea lor, și astfel să poată fi pus un diagnostic cu precizie a bolilor coronariene.

Coronarografie, mod din realizare

Potrivit dr. Andrada Bogdan, medic specialist cardiologie, realizarea acestei investigații se face minim invaziv, ”o metodă prin care, sub anestezie locală, se abordează o arteră, de obicei artera radială, artera de la mână, introducând niște catetere care ajung la nivelul vaselor coronare și, ulterior, prin injectarea de substanță de contrast se pun în evidență aceste vase cu patologia lor: îngustări sau opriri la acest nivel”, a explicat dr. Andrada Bogdan, la Digi 24.

Coronarografia, indicații și reacții adverse

Această investigație este indicată de câte ori medicul cardiolog are o suspiciune legată de o boală de vase sanguine coronare, dar și dacă pacientul acuză dureri în piept.

 ”Atunci când pacientul acuză durere în piept sau atunci când la evaluările de rutină, electrocardiogramă sau ecografie cardiacă, se găsesc modificări, cardiologul poate să ridice suspiciunea de boală coronariană, de pacient cu risc cardiovascular crescut, cu risc de infarct, atunci va indica o astfel de investigație”, a mai spus medicul.

De asemenea, medicul afirmă că sunt citate reacții adverse, însă că raportul risc - beneficii este unul ”net în favoarea beneficiului atunci când explorarea are indicație, iar principalele reacții adverse care pot apărea sunt cele legate la alergiile la substanțele de contrast, de o ușoară afectare a rinichiului la injectarea substanței de contrast sau complicații vasculare, sângerare la locul prin care se intră în arteră”, a mai spus medicul.

Totodată a mai precizat medicul, având în vedere că investigația se realizează cu pacientul treaz, cu anestezie strict locală, la nivelul tegumentului, explorarea propriu-zisă, plimbarea cu cateterele la nivelul vascular nu este una dureroasă, ”după injectarea substanței de contrast și evaluarea patului coronarian, dacă nu există indicații de continuare, de a face gesturi terapeutice, practic cateterele se extrag, se efectuează o compresie la nivelul arterei și procedura se încheie”, astfel că procedura nu are nevoie de recuperarea pacientului, mai mult, ”spitalizarea este de scurtă durată, de numai o noapte de internare și nu impune restricții deosebite la externare”.

Vezi și: Testul Papanicolau, indicații. Depistează modificările precanceroase cu 4-5 ani înainte. Nu este deloc dureros

Boala arterială coronariană, cauze și factori de risc

Boala arterială coronariană este cea mai frecventă afecțiune cardiovasculară și una dintre principalele cauze de deces la nivel mondial.

Principala cauză a acestei afecțiuni este îngustarea arterelor coronariene ca urmare a formării plăcilor de aterom. Există o serie de factori de risc, unii nemodificabilii, alții modificabili, legați de stilul de viață.

Lista cauzelor ce duc la apariția bolii arteriale coronariene include:

- sindromul apnee în somn

- proteina C reactivă înalt sensibilă. Prezența acesteia în cantități ridicate indică existența unei inflamații în corp

- hipertrigliceridemia

- homocisteina

- preeclampsia

- consumul ridicat de alcool

- boli autoimune, cum ar fi poliartrita reumatoidă și lupusul.

Factorii de risc nemodificabili sunt reprezentați de:

- istoricul familial de cardiopatie ischemică, din cauze generice

- vârsta înaintată, peste 45 de ani la bărbați, respectiv 55 de ani la femei

- sexul masculin

- sexul feminin, după menopauză

- boli mentale severe.

În ceea ce privește factorii modificabili, lista acestora include:

- alimentația nesănătoasă

- sedentarismul

- supra ponderea și obezitatea

- fumatul, atât activ, cât și pasiv

- diabetul

- hipertensiunea arterială

- dislipidemia

- stresul și lipsa unui suport social.

Boala arterială coronariană, simptome și diagnostic

Dacă în faza incipientă a bolii, aceasta nu are simptome, deci depistarea precoce se poate realiza doar prin intermediul controalelor medicale regulate, în fazele avansate simptomele care apar sunt:

- durere în piept, angina pectorală

- oboseală accentuată

- senzația de lipsă de aer, în special la efort

- durere intensă în piept, care se extinde spre spate, gât sau spre braț, însoțită de transpirații excesibile și respirație dificilă, care de altfel poate fi semnul unui infarct miocardic

- aritmii cardiace.

Diagnosticarea se face prin:

- analize de sânge

- electrocardiogramă

- ecografie cardiacă

- Holter EKG/24

- test EKG de efort

- RMN de cord

- CT de cord

- coronarografie.

Boala arterială coronariană, tratament

 Aceasta este o boală pentru care trebuie urmat tratament pe tot restul vieții, iar scopul tratamentului este de a reduce simptomele. 

De asemenea este recomandată adoptarea unui stil de viață sănătos, cu o dietă echilibrată, mișcare cel puțin 30 de minute pe zi, eliminarea fumatului și un consum moderat de alcool, precum și reducerea stresului și controlul factorilor psihoemoționali, notează Healthline.

În ceea ce privește tratamentul medicamentos, acesta poate include:

- inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei

- anticoagulante

- agenți antiplachetari

- beta-blocanți

- blocanți ai canalelor de calciu

- nitrați

- statine.

Vezi și: 8 reguli să eviți accidentările la schi. Ortoped, avertisment: Când cazi pe spate...