Hipertensiunea arterială asimptomatică, ”ucigașul tăcut” din corpul tău. Cum să o recunoști

Hipertensiunea asimptomatică reprezintă tensiunea arterială crescută fără simptome evidente. Testarea regulată este importantă pentru a evita complicațiile potențial letale.

Tensiunea arterială este presiunea sângelui în timp ce acesta presează pe pereții arterelor tale. Această presiune poate crește și scădea pe parcursul zilei în funcție de o serie de factori, precum exercițiul fizic sau stresul. Unele persoane pot dezvolta hipertensiune arterială (tensiune arterială crescută) în timp, din cauza unei diete proaste, a lipsei de activitate fizică sau a unor probleme de sănătate subiacente.

Mulți oameni care nu prezintă simptome nu știu că au hipertensiune arterială, ceea ce poate să o transforme într-un pericol tăcut pentru sănătatea ta.

Ce înseamnă hipertensiunea asimptomatică?

Hipertensiunea este termenul medical pentru tensiune arterială crescută. Asimptomatic înseamnă că o afecțiune nu produce niciun simptom. Așadar, hipertensiunea asimptomatică reprezintă tensiunea arterială crescută fără simptome evidente.

S-ar putea să fii surprins să afli că majoritatea persoanelor cu hipertensiune nu prezintă simptome. Chiar și persoanele cu tensiune arterială foarte mare pot fi asimptomatice. De fapt, până la 75% dintre persoanele cu hipertensiune severă pot să nu prezinte simptome.

Cum recunoști hipertensiunea asimptomatică fără niciun simptom?

Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) spune că cel mai bun mod de a descoperi dacă ai hipertensiune este să îți verifici regulat tensiunea arterială.

Testele pot fi făcute la medic în timpul unei vizite de rutină. Farmacia locală poate avea, de asemenea, un aparat digital pentru măsurarea tensiunii arteriale care poate oferi citiri precise fără programare. Unele persoane aleg să își monitorizeze tensiunea arterială acasă.

Chiar dacă tensiunea arterială crescută nu cauzează simptome, când aceasta depășește valoarea normală, s-ar putea să simți:

- dureri în piept

- amețeli

- dureri de cap

- greață și vărsături

Experții spun că dacă nu ai aceste simptome, dar tensiunea arterială este mai mare, așteaptă 5 minute și apoi măsoară din nou. Dacă continui să obții valori mari ale tensiunii arteriale, dar nu ai simptome, sună la 112 sau la serviciile de urgență locale pentru asistență medicală imediată.

Simptomele de afectare a organelor pot include:

- dureri în piept

- dureri de spate

- dificultăți de respirație

- amorțeli

- slăbiciune

- modificări ale vederii

- dificultăți de vorbire

Chiar și fără aceste simptome, ai putea experimenta ceea ce se numește o urgență hipertensivă, conform Healthline.

Cât timp poți avea hipertensiune fără să știi?

O persoană poate avea hipertensiune timp de decenii înainte de a descoperi această problemă. Din acest motiv, tensiunea arterială crescută este numită "criminalul tăcut", deoarece oamenii adesea nu știu că au această afecțiune până când a cauzat complicații.

Complicații

Studiile recente arată că persoanele cu hipertensiune asimptomatică sunt mai susceptibile să solicite îngrijiri medicale pentru complicațiile tensiunii arteriale cronice decât sunt pentru hipertensiunea severă în sine.

Aceste complicații pot include:

- atac de cord

- insuficiență cardiacă

- accident vascular cerebral

- boala arterelor periferice

- boala renală

- dureri în piept

- probleme de vedere

- demență

- disfuncție sexuală

Cum se tratează hipertensiunea asimptomatică?

Experții nu recomandă tratamentul agresiv al episoadelor de tensiune arterială crescută la persoanele asimptomatice și care nu prezintă semne de afectare a organelor. Scăderea rapidă a tensiunii arteriale poate crește riscul de hipotensiune și poate reduce fluxul sanguin către organe.

În schimb, tensiunea arterială crescută poate răspunde bine în timp la tratament cu medicamente.

Când devine aceasta o altă formă de hipertensiune?

Există două tipuri principale de hipertensiune și, de asemenea, trei subtipuri. Nu vei ști neapărat ce tip ai doar în urma unei măsurători a tensiunii arteriale.

Cele două tipuri principale sunt:

Hipertensiunea primară: Aceasta este tensiunea arterială crescută cauzată de factori precum genetica, vârsta și stilul de viață.

Hipertensiunea secundară: Aceasta este tensiunea arterială crescută cauzată de o problemă de sănătate subiacentă, precum boala renală sau apneea obstructivă de somn.

De aici, tensiunea arterială crescută poate intra în următoarele subtipuri:

Hipertensiunea rezistentă: Aceasta este tensiunea arterială crescută care nu răspunde la medicamente.

Hipertensiunea malignă: Aceasta este tensiunea arterială foarte mare, care cauzează afectarea organelor.

Hipertensiunea sistolică izolată: Aceasta este când ai tensiunea arterială sistolică crescută și tensiunea arterială diastolică normală.

Un medic poate efectua teste pentru a determina exact ce tip de hipertensiune experimentezi. De aici, vei primi un plan de tratament pentru a trata cauza principală, fie că este vorba de factori de stil de viață, o problemă de sănătate subiacentă sau altceva.