Dr Mihaela Bilic, AVERTISMENT: există un al doilea tip de foame, exacerbat în pandemia COVID. Ne afectează corpul și sufletul!
Cunoscutul medic nutriționist Mihaela Bilic spune că există un al doilea tip de foame care s-a dezvoltat exacerbat de când a izbucnit pandemia COVID-19.
Dr Mihaela Bilic spune că al doilea tip este foamea de atingeri sau „skin hunger”. Ea a explicat noțiunea pe pagina sa de Facebook.
„A atinge este esența lui „a simți”, ca să simțim trebuie să atingem. Contactul fizic ne determină gândurile, sentimentele și toată existența noastră, ne conectează cu ceilalți, ne apropie. Pielea este organul cu cea mai mare suprafață iar simțul tactil intermediază relația noastră cu lumea exterioară. Contactul fizic este vital, atât pentru corp cât și pentru suflet- ne întâlnim cu ceilalți și ne cunoaștem cu adevărat atunci când ne atingem. Iar când suntem atinși se declanșează secreția de oxitocină, un fel de hormon al afecțiunii și intimității, care încetinește ritmul cardiac și scade nivelul de stres.
Viața fără atingere, în pandemia COVID
Ne putem imagina o viață fără contact fizic? Anul 2020 ne-a arătat că se poate...însă cu ce preț?! Întreaga planetă a trebuit să se supună unor măsuri sanitare drastice, care au avut ca obiectiv central distanțarea socială. Atingerea a devenit similară cu pericolul, iar apropierea fizică trebuie evitată cu orice preț. Grija și atenția pentru ceilalți se traduc acum prin îndepărtare, în loc de apropiere. Distanțare, izolare, incertitudine- elemente cu impact major asupra vieții sociale.
Am dezvoltat abilități noi prin care ne evităm, am devenit suspicioși și neîncrezători, facem un pas în spate, îi privim pe ceilalți ca pe o amenințare. Adio vechilor obiceiuri care presupuneau îmbrățișări și activități în comun, acum fiecare e „pentru el”, fiecare e „la el”- izolat, protejat, securizat. Între cumpărături online, îndopat cu mâncare sau cu seriale și muncă/școală în sistem de videoconferință, acest tip de viață demnă de un film de groază pare să fi devenit o realitate. În prezent „home alone” pare că are altă semnificație, să rămâi „singur acasă” nu mai este atrăgător sau amuzant când ești constrâns, obligat.
Distanțarea impusă de pandemie nu a făcut decât să accelereze un fenomen care începuse deja să se infiltreze printre oameni: evitarea contactului fizic direct. Singurătatea a devenit o stare de normalitate cu consecințe grave asupra sănătății. Când suntem izolați de ceilalți, când pierdem susținerea familiei și a prietenilor, corpul nostru intră în panică, secreția de cortizol crește și odată cu ea riscul de boli cardiovasculare, diabet și depresie. Astăzi știm cu certitudine că izolarea are aceleași consecințe nefaste ca și fumatul sau consumul de alcool, efectul asupra organismului este devastator și depășește poluarea ca impact asupra sănătății. Ceea ce lipsește oamenilor singuri este contactul direct cu ceilalți, iar acest contact nu poate fi compensat nici de rețelele de socializare, nici de întâlnirile virtuale prin intermediul unui ecran.
Există 2 tipuri de percepție tactilă: - atingerea discriminatorie, fină, care transmite rapid creierului informații legate de explorarea obiectelor exterioare (temperatură, formă, consistență); receptorii sunt concentrați la nivelul buzelor, limbii și în vârful degetelor
- atingere afectivă, conectată cu emoțiile, care transmite lent informațiile prin intermediul unor terminații nervoase speciale (fibre T); receptorii sunt concentrați în pielea de pe umeri și de pe spate- deci nu întâmplător ne place să fim luați în brațe și mângâiați.
Intimitatea, nu o lăsați să moară!
Stimularea fibrelor T prin intermediul îmbrățișărilor eliberează oxitocină și dopamină, iar acest contact direct este esențial în relațiile interumane. Pielea este un organ social, iar nevoia de atingere joacă un rol central pentru starea noastră de bine. Contactul fizic poate aduce căldură și încredere, el protejează sau consolează, clădește punți și deschide uși, electrizează și excită. Atingerea are asupra noastră un efect imediat, ea exprimă forța sentimentelor și emoțiilor, este o nevoie universală înscrisă în noi de la naștere. Avem cu toții receptori destinați mângâierilor, care au nevoie să fie satisfăcuți prin contact fizic, stimulați în mod constant pe tot parcursul existenței noastre. O persoană are parte de atingeri din ce în ce mai rare va fi tristă și chiar deprimată, din cauza unei nevoi inconștiente ce a rămas nesatisfăcută. Iar cei care s-au dezobișnuit să mai fie atinși, vor evita din ce în ce mai des îmbrățișările și mângâierile- se produce un cerc vicios prin care lipsa contactului fizic duce la respingerea oricărei apropierii fizice. Receptorii senzitivi se dezactivează și ca să-i reactivezi necesită timp, efort și răbdare. Intimitatea ne e vitală, nu o lăsați să moară!!
Poate că n-am dat atenție prea mare atingerii asupra sănătății noastre fizice și psihice. Rațiunea a devenit mai importantă decât emoțiile și instinctele, a gândi pare mai important decât a simți. Ochii/ vederea sunt prioritare, iar mâna/ atingerea nu mai sunt de actualitate- deși știm bine că ochii pot fi înșelați, simțul tactil niciodată. În ierarhia filozofică a celor 5 simțuri, atingerea este pusă pe ultimul loc. În schimb geneza a decis ca simțul tactil să fie primul care se dezvoltă în pântecul mamei. Învățăm să simțim înainte să vedem sau să auzim, însă ulterior trăim uitând să simțim. Și ceea ce noi credem a fi o foame de mâncare este, din păcate, o foame de atingere. Când nimeni nu ne mai ține în brațe, mâncarea e singurul prieten care ne alină tristețea, iar kilogramele în plus sunt răul cel mai mic în acest context!”, a scris dr Mihaela Bilic pe pagina ei de Facebook.
Conexiune surprinzătoare între COVID-19 și regresia cancerului. COVID activează celulele anti-cancer
COVID are un impact neașteptat asupra organismului. Interacționează cu celulele canceroase.
Pandemia de COVID-19 rămâne doar un subiect tabu în China, la 5 ani de la anunțul primului deces legat de virus
Pandemia rămâne un subiect tabu în China la cinci ani de la înregistrarea primului deces cunoscut legat de COVID-19.
Boala fatală asociată cu COVID. Poate fi declanșată și de infecțiile ușoare. Cum se manifestă
COVID-19 a demonstrat că descoperirile biomedicale nu sunt suficiente pentru a elimina o boală
COVID-19 este cea mai recentă epidemie care demonstrează că descoperirile biomedicale nu sunt suficiente pentru a elimina o boală.
Probleme pulmonare ascunse, descoperite la copiii cu long-COVID
Probleme pulmonare ascunse au fost descoperite la copiii cu long-COVID.
Cum ne afectează oboseala cronică și Long COVID corpul
Alertă COVID-19 în România. 4.846 de cazuri noi raportate într-o singură săptămână
Scădere semnificativă a cazurilor noi de COVID-19 în România
EXCLUSIV Creierul, afectat dramatic de pandemia de COVID. Valentin-Veron Toma: Sunt mai multe forme de psihoză, de demență. E o accelerare a unor fenomene care păreau să fie într-un ritm mai lent
COVID, încă un efect negativ. Duce la hipertensiune arterială și boli cardiovasculare
COVID mai are încă un efect negativ asupra sănătății. Infecția poate duce la hipertensiune arterială.
COVID-19, evoluție neașteptată
Ce au găsit cercetătorii în sângele pacienților după COVID. Ce se întâmplă cu fierul din sânge
Lockdown-ul impus de COVID a accelerat îmbătrânirea creierului. Adolescenții, cei mai afectați
EXCLUSIV Doina Pleșca: Există o mare problemă legată de vaccinare. Nu este obligatorie, dar trebuie să ne sporim spiritul civic și să prezentăm corect minusurile și plusurile fiecărui vaccin
Creștere semnificativă a cazurilor noi de COVID-19
Explozie neașteptată a COVID-19 în România. Cazurile noi se dublează într-o săptămână, iar reinfecțiile alarmante iau amploare!
MIS-C, complicația pediatrică a COVID. Boala, confundată de sistemul imunitar al copiilor
Aceasta este complicația gravă pe care o provoacă infecția cu COVID-19.
Structuri ciudate descoperite în sângele pacienților cu COVID
CIA afirmă că, cel mai probabil, "COVID-19 a apărut dintr-un laborator": O scurgere de la Institutul de Virologie din Wuhan
CIA afirmă că "cel mai probabil" COVID-19 a provenit dintr-un laborator.
Ce trebuie să știe cei care au avut COVID. Pericolul ascuns care îi atacă
Casa Albă a publicat că originea COVID este un laborator și-l acuză pe Fauci
Site-ul Casei Albe susţine teoria conform căreia coronavirusul provine dintr-un laborator.
Long COVID, impact asupra creierului
COVID, asociat cu o boală autoimună dureroasă. Apare la peste un an de la infectare
Vaccinul COVID-19, investiție medicală care a salvat vieți și bani, arată cel mai recent studiu
Vaccinul anti-COVID produce efecte și după ani de zile. Ce s-a aflat abia acum.
