Dr Mihaela Bilic, AVERTISMENT: există un al doilea tip de foame, exacerbat în pandemia COVID. Ne afectează corpul și sufletul!
Cunoscutul medic nutriționist Mihaela Bilic spune că există un al doilea tip de foame care s-a dezvoltat exacerbat de când a izbucnit pandemia COVID-19.
Dr Mihaela Bilic spune că al doilea tip este foamea de atingeri sau „skin hunger”. Ea a explicat noțiunea pe pagina sa de Facebook.
„A atinge este esența lui „a simți”, ca să simțim trebuie să atingem. Contactul fizic ne determină gândurile, sentimentele și toată existența noastră, ne conectează cu ceilalți, ne apropie. Pielea este organul cu cea mai mare suprafață iar simțul tactil intermediază relația noastră cu lumea exterioară. Contactul fizic este vital, atât pentru corp cât și pentru suflet- ne întâlnim cu ceilalți și ne cunoaștem cu adevărat atunci când ne atingem. Iar când suntem atinși se declanșează secreția de oxitocină, un fel de hormon al afecțiunii și intimității, care încetinește ritmul cardiac și scade nivelul de stres.
Viața fără atingere, în pandemia COVID
Ne putem imagina o viață fără contact fizic? Anul 2020 ne-a arătat că se poate...însă cu ce preț?! Întreaga planetă a trebuit să se supună unor măsuri sanitare drastice, care au avut ca obiectiv central distanțarea socială. Atingerea a devenit similară cu pericolul, iar apropierea fizică trebuie evitată cu orice preț. Grija și atenția pentru ceilalți se traduc acum prin îndepărtare, în loc de apropiere. Distanțare, izolare, incertitudine- elemente cu impact major asupra vieții sociale.
Am dezvoltat abilități noi prin care ne evităm, am devenit suspicioși și neîncrezători, facem un pas în spate, îi privim pe ceilalți ca pe o amenințare. Adio vechilor obiceiuri care presupuneau îmbrățișări și activități în comun, acum fiecare e „pentru el”, fiecare e „la el”- izolat, protejat, securizat. Între cumpărături online, îndopat cu mâncare sau cu seriale și muncă/școală în sistem de videoconferință, acest tip de viață demnă de un film de groază pare să fi devenit o realitate. În prezent „home alone” pare că are altă semnificație, să rămâi „singur acasă” nu mai este atrăgător sau amuzant când ești constrâns, obligat.
Distanțarea impusă de pandemie nu a făcut decât să accelereze un fenomen care începuse deja să se infiltreze printre oameni: evitarea contactului fizic direct. Singurătatea a devenit o stare de normalitate cu consecințe grave asupra sănătății. Când suntem izolați de ceilalți, când pierdem susținerea familiei și a prietenilor, corpul nostru intră în panică, secreția de cortizol crește și odată cu ea riscul de boli cardiovasculare, diabet și depresie. Astăzi știm cu certitudine că izolarea are aceleași consecințe nefaste ca și fumatul sau consumul de alcool, efectul asupra organismului este devastator și depășește poluarea ca impact asupra sănătății. Ceea ce lipsește oamenilor singuri este contactul direct cu ceilalți, iar acest contact nu poate fi compensat nici de rețelele de socializare, nici de întâlnirile virtuale prin intermediul unui ecran.
Există 2 tipuri de percepție tactilă: - atingerea discriminatorie, fină, care transmite rapid creierului informații legate de explorarea obiectelor exterioare (temperatură, formă, consistență); receptorii sunt concentrați la nivelul buzelor, limbii și în vârful degetelor
- atingere afectivă, conectată cu emoțiile, care transmite lent informațiile prin intermediul unor terminații nervoase speciale (fibre T); receptorii sunt concentrați în pielea de pe umeri și de pe spate- deci nu întâmplător ne place să fim luați în brațe și mângâiați.
Intimitatea, nu o lăsați să moară!
Stimularea fibrelor T prin intermediul îmbrățișărilor eliberează oxitocină și dopamină, iar acest contact direct este esențial în relațiile interumane. Pielea este un organ social, iar nevoia de atingere joacă un rol central pentru starea noastră de bine. Contactul fizic poate aduce căldură și încredere, el protejează sau consolează, clădește punți și deschide uși, electrizează și excită. Atingerea are asupra noastră un efect imediat, ea exprimă forța sentimentelor și emoțiilor, este o nevoie universală înscrisă în noi de la naștere. Avem cu toții receptori destinați mângâierilor, care au nevoie să fie satisfăcuți prin contact fizic, stimulați în mod constant pe tot parcursul existenței noastre. O persoană are parte de atingeri din ce în ce mai rare va fi tristă și chiar deprimată, din cauza unei nevoi inconștiente ce a rămas nesatisfăcută. Iar cei care s-au dezobișnuit să mai fie atinși, vor evita din ce în ce mai des îmbrățișările și mângâierile- se produce un cerc vicios prin care lipsa contactului fizic duce la respingerea oricărei apropierii fizice. Receptorii senzitivi se dezactivează și ca să-i reactivezi necesită timp, efort și răbdare. Intimitatea ne e vitală, nu o lăsați să moară!!
Poate că n-am dat atenție prea mare atingerii asupra sănătății noastre fizice și psihice. Rațiunea a devenit mai importantă decât emoțiile și instinctele, a gândi pare mai important decât a simți. Ochii/ vederea sunt prioritare, iar mâna/ atingerea nu mai sunt de actualitate- deși știm bine că ochii pot fi înșelați, simțul tactil niciodată. În ierarhia filozofică a celor 5 simțuri, atingerea este pusă pe ultimul loc. În schimb geneza a decis ca simțul tactil să fie primul care se dezvoltă în pântecul mamei. Învățăm să simțim înainte să vedem sau să auzim, însă ulterior trăim uitând să simțim. Și ceea ce noi credem a fi o foame de mâncare este, din păcate, o foame de atingere. Când nimeni nu ne mai ține în brațe, mâncarea e singurul prieten care ne alină tristețea, iar kilogramele în plus sunt răul cel mai mic în acest context!”, a scris dr Mihaela Bilic pe pagina ei de Facebook.
EXCLUSIV Noua tulpină COVID, creștere semnificativă a numărului de cazuri. Prof. univ. dr. Carmen Dorobăț: Se aseamănă cu virozele respiratorii. Nu necesită tratament simptomatic
Noua tulpină COVID provoacă o creștere semnificativă a numărului de noi îmbolnăviri.
COVID, încă un efect negativ. Duce la hipertensiune arterială și boli cardiovasculare
COVID mai are încă un efect negativ asupra sănătății. Infecția poate duce la hipertensiune arterială.
Probleme pulmonare ascunse, descoperite la copiii cu long-COVID
Probleme pulmonare ascunse au fost descoperite la copiii cu long-COVID.
A fost infectat cu coronavirus timp de 613 zile. Cazul lui a uimit cercetătorii: Conduce la apariția unor variante unice, sensibile
Un caz rar al unui pacient infectat cu coronavirus timp de 613 zile a fost prezentat de cercetători.
Cum ne afectează oboseala cronică și Long COVID corpul
Ce se întâmplă dacă ai avut COVID. Legătura dură cu AVC și Parkinson
Cum au fost afectați diabeticii de COVID. Ce s-a aflat abia acum
Persoanele diabetice care au avut COVID pot dezvolta sechele. Un studiu arată că aceste riscuri nu sunt doar reale, ci și mai accentuate în anumite categorii de indivizi.
S-au descoperit inflamaţii și umflături în creier la persoanele cu long-COVID
Un studiu australian a descoperit că pacienții cu long-COVID prezintă umflături ale creierului legate de probleme de memorie și concentrare.
Numărul cazurilor de COVID 19 scade, dar reinfectările continuă să crească. Ce trebuie să știi
EXCLUSIV Creierul, afectat dramatic de pandemia de COVID. Valentin-Veron Toma: Sunt mai multe forme de psihoză, de demență. E o accelerare a unor fenomene care păreau să fie într-un ritm mai lent
Sipavibart, medicamentul care previne COVID de la AstraZeneca, a primit o aprobare de la EMA
Cererea AstraZeneca pentru medicamentul de prevenire COVID primește o evaluare accelerată în UE.
Ce trebuie să știe cei care au avut COVID. Pericolul ascuns care îi atacă
De ce copiii care răcesc mai des sunt mai protejați de COVID-19. Explicațiile cercetătorilor
Long COVID persistă mult după vindecare. De ce se întâmplă lucrul acesta
NB.1.8.1, noua variantă COVID care stimulează infecțiile. Care sunt simptomele
Moderna retrage aprobarea vaccinului combinat gripă - COVID
Moderna retrage cererea pentru vaccinul combinat antigripal COVID.
Vaccinul anti-COVID a scăzut incidența AVC-urilor și a infarctului
Ce se întâmplă în cazul persoanelor care s-au vaccinat anti-COVID. Care este rolul critic pe care vaccinul l-a avut.
Originea COVID-19 rămâne un mister. Ce ascunde China? Ce s-a întâmplat, de fapt, în Wuhan
Originea pandemiei de COVID-19 rămâne un mister, deși au trecut deja cinci ani de la carantina care a marcat oraşul Wuhan.
Ceața cerebrală din Long COVID, descifrată. De ce milioane de oameni au pierderi de memorie
Boala fatală asociată cu COVID. Poate fi declanșată și de infecțiile ușoare. Cum se manifestă
UE a semnat un contract pe 4 ani cu Moderna pentru vaccinuri împotriva COVID-19
Comisia Europeană a semnat cu Moderna un contract pe 4 ani pentru vaccinurile anti-COVID-19.
China neagă originea COVID. Dispută globală între teoria zoonotică și ipoteza scăpării din laborator
Studiu NIH: Testele de laborator, incerte pentru diagnosticul de long-COVID
Asta s-a aflat abia acum despre testele de diagnostic pentru COVID. Care a fost acuratețea lor.
