Semnul din jurul ochilor care poate anunța colesterolul mare. Mulți îl ignoră

Ce trebuie să știi

• Xantelasma este reprezentată de mici depozite galbene pe pleoape, care pot fi asociate cu un colesterol crescut.
• Prezența xantelasmei nu confirmă diagnosticul, dar este un motiv întemeiat pentru efectuarea unui profil lipidic.
• Colesterolul mare nu provoacă, de obicei, simptome, însă crește riscul de infarct și accident vascular cerebral.
• Adoptarea unui stil de viață sănătos și controalele periodice pot ajuta la depistarea și controlul colesterolului înainte de apariția complicațiilor.

Un semn aparent banal, observat în jurul ochilor, poate oferi indicii despre o problemă care trece adesea neobservată ani la rând: colesterolul crescut. Deși nu pune singur diagnosticul, acest indiciu îi determină adesea pe medici să recomande analize de sânge pentru verificarea nivelului lipidelor.

Colesterolul mare este cunoscut drept un "dușman tăcut". În cele mai multe cazuri, nu provoacă simptome până când nu apar complicații precum infarctul sau accidentul vascular cerebral. Tocmai de aceea, orice modificare vizibilă a corpului merită evaluată, mai ales dacă este însoțită de alți factori de risc cardiovascular.

Petele galbene din jurul ochilor pot fi un semnal de alarmă

Una dintre cele mai cunoscute manifestări este apariția unor mici depozite galbene, ușor reliefate, pe pleoape sau în apropierea colțului intern al ochilor. Aceste formațiuni poartă numele de xantelasmă.

Ele sunt alcătuite din depozite de colesterol care se acumulează sub piele. Nu provoacă durere și, de regulă, nu afectează vederea. Tocmai lipsa simptomelor face ca multe persoane să le considere doar o problemă estetică.

În realitate, xantelasma poate reprezenta un semnal că organismul are un metabolism al grăsimilor afectat. La unele persoane apare în contextul unui colesterol crescut, în timp ce la altele poate fi prezentă chiar și atunci când valorile analizelor sunt normale.

De ce apare xantelasma

Medicii explică faptul că depozitele de colesterol se pot forma atunci când nivelul grăsimilor din sânge este ridicat sau când există o predispoziție genetică.

Riscul este mai mare la persoanele care:

• au colesterol LDL crescut
• suferă de diabet
• au hipertensiune arterială
• sunt supraponderale
• fumează
• au rude apropiate cu boli cardiovasculare sau hipercolesterolemie familială.

"Xantelasma este o formațiune galbenă, plată sau ușor proeminentă, care apare cel mai frecvent la nivelul pleoapelor — în special în colțul intern, aproape de nas.

Este alcătuită din depozite de grăsime sub piele și poate apărea chiar și la persoane cu analize normale, deși uneori se asociază cu colesterol crescut.

- Nu este dureroasă
- Nu este periculoasă
- Dar poate crea un disconfort estetic semnificativ", explică dr. Iuliana Șaptefrați, pe pagina sa de TikTok.

Prezența acestor pete nu înseamnă automat că există o boală gravă, însă justifică o evaluare medicală.

Când este recomandat consultul medical

Dacă observi apariția unor pete galbene pe pleoape, este indicat să mergi la medicul de familie sau la un medic dermatolog ori oftalmolog. De cele mai multe ori, următorul pas este efectuarea unui profil lipidic, o analiză simplă de sânge care măsoară colesterolul total, colesterolul LDL, colesterolul HDL și trigliceridele.

Rezultatele vor arăta dacă este nevoie doar de modificarea stilului de viață sau și de tratament medicamentos.

Colesterolul mare nu afectează doar inima

Nivelurile crescute de colesterol favorizează depunerea grăsimilor pe pereții arterelor. În timp, acestea îngustează vasele de sânge și reduc circulația sângelui către organele vitale.

Consecințele pot fi serioase. Riscul de infarct miocardic, accident vascular cerebral și boală arterială periferică crește semnificativ atunci când colesterolul rămâne ridicat ani la rând.

Din acest motiv, specialiștii recomandă controale periodice, chiar și în lipsa simptomelor.

Cum poate fi redus colesterolul

În multe situații, primele măsuri recomandate sunt schimbările stilului de viață.

Acestea includ:

• o alimentație bogată în legume, fructe, cereale integrale și pește
• reducerea consumului de grăsimi saturate și produse ultraprocesate
• activitate fizică regulată
• renunțarea la fumat
• menținerea unei greutăți normale.

Dacă aceste măsuri nu sunt suficiente, medicul poate recomanda tratament cu medicamente pentru scăderea colesterolului.

Un detaliu care merită verificat

O modificare discretă în jurul ochilor poate spune mai multe despre sănătate decât pare la prima vedere. Deși xantelasma nu confirmă singură existența colesterolului mare, ea reprezintă un motiv întemeiat pentru efectuarea unor analize.

Depistarea timpurie a colesterolului crescut permite inițierea tratamentului înainte ca vasele de sânge să fie afectate. În multe cazuri, acesta este pasul care poate preveni complicații cardiovasculare severe.

Xantelasma nu dispare de la sine, chiar dacă valorile colesterolului sunt aduse la normal. În unele cazuri poate fi îndepărtată prin proceduri dermatologice sau chirurgicale, însă medicii recomandă tratarea cauzei și evaluarea riscului cardiovascular înainte de orice intervenție estetică.

Cine are cel mai mare risc de colesterol crescut

Deși colesterolul mare poate apărea la orice vârstă, anumite persoane au un risc mai ridicat de a dezvolta această problemă. Printre factorii care contribuie la creșterea colesterolului LDL se numără alimentația bogată în grăsimi saturate și grăsimi trans, sedentarismul, excesul ponderal și fumatul.

Totodată, riscul crește odată cu înaintarea în vârstă. După menopauză, femeile pot înregistra o creștere a colesterolului LDL ca urmare a modificărilor hormonale. În cazul bărbaților, valorile tind să crească progresiv după vârsta de 40 de ani.

Există și persoane care dezvoltă colesterol crescut din cauza unei afecțiuni moștenite, numită hipercolesterolemie familială. În aceste situații, nivelurile colesterolului pot fi foarte mari încă din copilărie, iar riscul de boli cardiovasculare apare mult mai devreme decât în populația generală.

Xantelasma apare întotdeauna din cauza colesterolului?

Nu. Specialiștii atrag atenția că aproximativ jumătate dintre persoanele care dezvoltă xantelasmă au valori crescute ale colesterolului sau alte tulburări ale metabolismului lipidelor. Restul pot avea analize normale.

Acest lucru înseamnă că prezența xantelasmei nu stabilește diagnosticul de hipercolesterolemie. Totuși, medicii recomandă investigații deoarece apariția acestor depozite poate reprezenta un indicator al unui risc cardiovascular mai mare, chiar și atunci când valorile colesterolului nu sunt foarte ridicate.

În plus, unele studii au sugerat că persoanele cu xantelasmă pot avea un risc cardiovascular ușor crescut independent de nivelul colesterolului, motiv pentru care evaluarea completă a factorilor de risc rămâne importantă.

Ce analize sunt recomandate

Pe lângă profilul lipidic, medicul poate recomanda și alte investigații, în funcție de istoricul pacientului și de ceilalți factori de risc.

Acestea pot include:

• glicemia și hemoglobina glicată pentru depistarea diabetului;
• măsurarea tensiunii arteriale;
• evaluarea indicelui de masă corporală și a circumferinței abdominale;
• analize pentru funcția hepatică și renală înaintea inițierii unui tratament pentru colesterol;
• în anumite situații, determinarea lipoproteinei(a), un factor de risc cardiovascular cu componentă genetică.

Prin evaluarea tuturor acestor parametri, medicul poate estima mai precis riscul de infarct sau accident vascular cerebral și poate decide dacă este necesar tratamentul medicamentos.

Există și alte semne vizibile ale colesterolului crescut?

În majoritatea cazurilor, colesterolul mare nu produce manifestări evidente. Cu toate acestea, în formele severe, mai ales cele cu cauză genetică, pot apărea și alte semne.

Printre acestea se numără:

• arc cornean apărut la persoane tinere, reprezentat de un inel albicios sau gri în jurul corneei;
• xantoame tendinoase, adică depozite de colesterol la nivelul tendoanelor, în special la tendonul lui Ahile sau pe dosul mâinilor;
• noduli galbeni pe coate, genunchi sau fese în anumite tulburări rare ale metabolismului lipidelor.

Aceste manifestări sunt mai puțin frecvente, însă atunci când apar justifică o evaluare medicală completă.

Ce valori sunt considerate normale

Valorile ideale diferă în funcție de riscul cardiovascular al fiecărei persoane. În general, medicii urmăresc:

• colesterol total sub 200 mg/dl;
• colesterol LDL cât mai scăzut, în funcție de riscul cardiovascular;
• colesterol HDL peste 40 mg/dl la bărbați și peste 50 mg/dl la femei;
• trigliceride sub 150 mg/dl.

La persoanele care au avut deja infarct, accident vascular cerebral sau alte boli cardiovasculare, țintele pentru colesterolul LDL sunt mult mai stricte decât la populația generală.

Ce alimente ajută la reducerea colesterolului

Alimentația are un rol important în controlul colesterolului. Specialiștii recomandă consumul regulat de alimente bogate în fibre solubile, deoarece acestea reduc absorbția colesterolului din intestin.

Printre cele mai recomandate se numără:

• ovăzul;
• orzul;
• fasolea și lintea;
• merele;
• citricele;
• nucile și migdalele;
• semințele de in;
• peștele gras, precum somonul, macroul și sardinele.

În același timp, este indicată limitarea produselor de patiserie, alimentelor prăjite, cărnii procesate și a produselor bogate în grăsimi saturate.

Poate dispărea xantelasma după tratamentul colesterolului?

Normalizarea colesterolului este esențială pentru reducerea riscului cardiovascular, însă nu determină întotdeauna dispariția depozitelor deja formate.

Xantelasma poate rămâne vizibilă chiar și după ce valorile colesterolului au revenit la normal. În astfel de situații, îndepărtarea se poate face prin diferite proceduri dermatologice, precum tratamentul cu laser, excizia chirurgicală, crioterapia sau alte tehnici recomandate de specialist.

Totuși, chiar și după tratament, există posibilitatea ca leziunile să reapară, mai ales dacă factorii de risc cardiovascular nu sunt controlați.

De ce este importantă depistarea precoce

Colesterolul crescut poate afecta vasele de sânge timp de mulți ani fără să provoace simptome. În acest interval, plăcile de aterom continuă să se dezvolte, iar riscul unui eveniment cardiovascular crește treptat.

Din acest motiv, ghidurile medicale recomandă verificarea periodică a profilului lipidic, chiar și în cazul persoanelor care se simt perfect sănătoase. Cu cât problema este identificată mai devreme, cu atât șansele de a preveni infarctul sau accidentul vascular cerebral sunt mai mari.

Atunci când apare un semn precum xantelasma, acesta nu trebuie ignorat și nici tratat exclusiv ca o problemă estetică. Chiar dacă nu indică întotdeauna colesterol crescut, el poate reprezenta primul indiciu că este momentul pentru o evaluare medicală completă și pentru adoptarea unor măsuri de prevenție.