Bărbații cu antecedente de obezitate la adolescența târzie sunt mai expuși unui cheag de sânge (tromb) la un picior sau la un plămân, susține un studiu.
Un studiu al Universității din Göteborg a demonstrat că bărbații care au fost obezi în adolescența târziu snt mai susceptibili să dezvolte la maturitate cheaguri de sânge în picior sau plămân. Cercetătorii afirmă că riscul crește succesiv și este cel mai mare la cei care au fost sever obezi în adolescență. Un tromb la nivelul piciorului sau al plămânului este cunoscut sub numele de tromboembolism venos, una dintre cele mai frecvente boli cardiovasculare.
Riscul crește odată cu înaintarea vârstei și, în general, 5-10% din populație sunt afectate la un moment dat în timpul vieții. Boala este potențial fatală, dar gradul său de severitate variază. Studiul actual, publicat în Journal of Internal Medicine, se bazează pe date despre 1.639.838 de bărbați care s-au înscris pentru serviciul militar în Suedia, între anii 1969-2005. Vârsta lor medie la înscriere, puțin peste 18 ani. Acești indivizi au fost urmăriți circa 28 de ani folosind registre de pacienți. În perioada de monitorizare, un cheag de sânge la nivelul piciorului sau al plămânului a fost înregistrat la puțin peste 1% (n = 18.665) dintre participanții la studiu. O asociere clară a fost găsită între indicele de masă corporală (IMC) la momentul înrolării și riscul de tromboembolism venos ulterior, se arată într-un comunicat al universității amintite.
O creștere succesivă a riscului de tromboembolism venos a fost observată la grupul din mijlocul și partea superioară a intervalului normal de IMC (20-25), comparativ cu partea inferioară a intervalului normal (18,5-20). Apoi, riscul a continuat să crească în cele două grupuri IMC mai mari, cele cu obezitate și obezitate severă, cărora le-au aparținut peste 36.000 dintre participanții la studiu.
"Până în prezent, asocierea dintre tromboembolism venos și obezitate a fost studiată în principal în populațiile în care IMC este măsurat relativ târziu în viață. Până atunci, participanții la studiu ar fi putut dezvolta boli legate de obezitate, cum ar fi anumite forme de cancer, care afectează și ele riscul de apariție a unui cheag. În consecință, există pericolul subestimării riscului din cauza obezității. Pe măsură ce obezitatea și obezitatea severă devin mai răspândite în rândul copiilor și adolescenților, este din ce în ce mai important să studiezi riscurile pe termen lung implicate", spune Glise Sandblad.
Studiul, AICI.
Ce trebuie să știm despre varianta EG.5 a COVID-19. Ce este, care sunt simptomele și ce o diferențiază de restul variantelor COVID-19.
Site-ul Casei Albe susţine teoria conform căreia coronavirusul provine dintr-un laborator.
Cererea AstraZeneca pentru medicamentul de prevenire COVID primește o evaluare accelerată în UE.
Persoanele diabetice care au avut COVID pot dezvolta sechele. Un studiu arată că aceste riscuri nu sunt doar reale, ci și mai accentuate în anumite categorii de indivizi.
Pandemia COVID-19 nu mai este o urgență de sănătate la nivel mondial.
JN.1 este noua tulpină COVID care se răspândește rapid la nivel global. Ce se știe despre aceasta.
China publică o cartă albă în care exclude posibilitatea ca Wuhan să fie originea "naturală" a virusului SARS-CoV-2.
Acest material ține COVID la distanță, potrivit medicilor. Are proprietăți antivirale naturale.
EG.5, noua variantă de COVID, face deja victime și în România. S-au înregistrat cazuri de infecții cu noua tulpină de coronavirus.
Asta s-a aflat acum despre COVID. Persoanele infectate sunt afectate grav.
Medicii au explicat la ce să ne așteptăm în ceea ce privește boala COVID. Ce trebuie să știm despre infecția cu SARS-CoV2.
Acest tratament reduce semnificativ inflamația din organism. Poate fi folosit în tratarea cancerului și a COVID.
Asta s-a aflat abia acum despre testele de diagnostic pentru COVID. Care a fost acuratețea lor.
Ce s-a constatat în cazul celor trei medicamente pentru COVID-19: remdesivir, molnupiravir și nirmatrelvir / ritonavir.
COVID are un impact neașteptat asupra organismului. Interacționează cu celulele canceroase.
Acest tratament anti-COVID poate avea efecte secundare importante.
Profesorul universitar dr. Doina Anca Pleșca, medic primar Pediatrie, a vorbit despre tripla agresiune a virusurilor din acest sezon.
Un caz rar al unui pacient infectat cu coronavirus timp de 613 zile a fost prezentat de cercetători.
