Tromboembolism venos: de ce adolescenții obezi sunt mai expuși
Bărbații cu antecedente de obezitate la adolescența târzie sunt mai expuși unui cheag de sânge (tromb) la un picior sau la un plămân, susține un studiu.
Un studiu al Universității din Göteborg a demonstrat că bărbații care au fost obezi în adolescența târziu snt mai susceptibili să dezvolte la maturitate cheaguri de sânge în picior sau plămân. Cercetătorii afirmă că riscul crește succesiv și este cel mai mare la cei care au fost sever obezi în adolescență. Un tromb la nivelul piciorului sau al plămânului este cunoscut sub numele de tromboembolism venos, una dintre cele mai frecvente boli cardiovasculare.
Riscul crește odată cu înaintarea vârstei și, în general, 5-10% din populație sunt afectate la un moment dat în timpul vieții. Boala este potențial fatală, dar gradul său de severitate variază. Studiul actual, publicat în Journal of Internal Medicine, se bazează pe date despre 1.639.838 de bărbați care s-au înscris pentru serviciul militar în Suedia, între anii 1969-2005. Vârsta lor medie la înscriere, puțin peste 18 ani. Acești indivizi au fost urmăriți circa 28 de ani folosind registre de pacienți. În perioada de monitorizare, un cheag de sânge la nivelul piciorului sau al plămânului a fost înregistrat la puțin peste 1% (n = 18.665) dintre participanții la studiu. O asociere clară a fost găsită între indicele de masă corporală (IMC) la momentul înrolării și riscul de tromboembolism venos ulterior, se arată într-un comunicat al universității amintite.
O creștere succesivă a riscului de tromboembolism venos a fost observată la grupul din mijlocul și partea superioară a intervalului normal de IMC (20-25), comparativ cu partea inferioară a intervalului normal (18,5-20). Apoi, riscul a continuat să crească în cele două grupuri IMC mai mari, cele cu obezitate și obezitate severă, cărora le-au aparținut peste 36.000 dintre participanții la studiu.
"Până în prezent, asocierea dintre tromboembolism venos și obezitate a fost studiată în principal în populațiile în care IMC este măsurat relativ târziu în viață. Până atunci, participanții la studiu ar fi putut dezvolta boli legate de obezitate, cum ar fi anumite forme de cancer, care afectează și ele riscul de apariție a unui cheag. În consecință, există pericolul subestimării riscului din cauza obezității. Pe măsură ce obezitatea și obezitatea severă devin mai răspândite în rândul copiilor și adolescenților, este din ce în ce mai important să studiezi riscurile pe termen lung implicate", spune Glise Sandblad.
Studiul, AICI.
Boala fatală asociată cu COVID. Poate fi declanșată și de infecțiile ușoare. Cum se manifestă
Evoluția COVID-19 în România. Datele surpriză care dau peste cap previziunile specialiștilor
Vaccinul anti-COVID a scăzut incidența AVC-urilor și a infarctului
Ce se întâmplă în cazul persoanelor care s-au vaccinat anti-COVID. Care este rolul critic pe care vaccinul l-a avut.
Conexiune surprinzătoare între COVID-19 și regresia cancerului. COVID activează celulele anti-cancer
COVID are un impact neașteptat asupra organismului. Interacționează cu celulele canceroase.
JN.1, noua tulpină COVID. Se răspândește rapid. Ce se știe despre aceasta
JN.1 este noua tulpină COVID care se răspândește rapid la nivel global. Ce se știe despre aceasta.
Long-COVID lovește femeile mai mult decât bărbații. Efectul secundar care apare la femeile de peste 40 de ani
Un studiu arată că femeile sunt cu aproape 50% mai expuse riscului de a suferi de long-COVID și explică de ce acest fenomen lovește mai ales femeile de peste 40 de ani.
Creierul afectat de COVID-19. Trunchiul cerebral, cheia simptomelor pe termen lung
Ai rămas fără miros după COVID? Cât timp poate persista problema
EXCLUSIV Greșeala mortală pe care o facem când suntem răciți. Adrian Marinescu: Le luăm ca pe bomboane
O greșeală pe care o facem când suntem răciți ne poate agrava situația. Mai mult, poate duce și la alte complicații, unele cu potențial mortal.
COVID, impact pe termen lung asupra sistemului imunitar. Schimbările sunt semnificative
Noua tulpină COVID determină creșteri ale spitalizărilor. Se recomandă vaccinarea și purtarea măștii
Scădere semnificativă a cazurilor noi de COVID-19 în România
Răsturnare de situație în medicina post-COVID. Scanările PET arată că oboseala cronică nu provine din inflamația creierului
Long COVID, impact asupra creierului
UE a autorizat vaccinul actualizat pentru COVID. Vizează tulpina JN.1
Comisia Europeană a autorizat vaccinul actualizat COVID-19 de la Novavax, conceput special pentru a viza tulpina JN.1 a COVID.
Noile vaccinuri anti-COVID-19, autorizate de FDA pentru persoanele peste 65 de ani
A fost infectat cu coronavirus timp de 613 zile. Cazul lui a uimit cercetătorii: Conduce la apariția unor variante unice, sensibile
Un caz rar al unui pacient infectat cu coronavirus timp de 613 zile a fost prezentat de cercetători.
XEC, noua variantă COVID. Se răspândește rapid
XEC este noua variantă COVID care se răspândește rapid. A fost detectată în Germania, iar acum se răspândește rapid în Europa.
Lockdown-ul impus de COVID a accelerat îmbătrânirea creierului. Adolescenții, cei mai afectați
Studiu NIH: Testele de laborator, incerte pentru diagnosticul de long-COVID
Asta s-a aflat abia acum despre testele de diagnostic pentru COVID. Care a fost acuratețea lor.
