Vitamina D nu protejează contra infectării cu COVID-19 sau a severității bolii. STUDIU-ȘOC
Deși mai multe studii observaționale au sugerat că nivelurile crescute de vitamina D pot proteja împotriva COVID-19, un nou studiu sugerează că dovezile genetice nu susțin că vitamina D ar avea acest efect...
Până acum, bazat pe studiile observaționale, s-a crezut că nivelurile crescute de vitamina D pot proteja împotriva COVID-19. Cu toate acestea, aceste studii au fost neconcludente și au reat confuzie. Un studiu publicat în PLOS Medicine (link direct studiu) de Guillaume Butler-Laporte și Tomoko Nakanishi de la Universitatea McGill din Quebec, Canada, și colegii lor, sugerează că dovezile genetice nu susțin vitamina D ca măsură de protecție împotriva COVID-19.
Capacitatea vitaminei D de a proteja împotriva bolilor severe de COVID-19 este de mare interes pentru experții în sănătate publică, dar are dovezi limitate de susținere. Pentru a evalua relația dintre nivelurile de vitamina D și susceptibilitatea și severitatea COVID-19, cercetătorii de la Universitatea McGill din Quebec, Canada au efectuat un studiu de randomizare mendelian folosind variante genetice puternic asociate cu niveluri crescute de vitamina D. Autorii au analizat variante genetice de 4.134 de indivizi cu COVID-19 și 1.284.876 fără COVID-19, din 11 țări, pentru a determina dacă predispoziția genetică pentru niveluri mai ridicate de vitamina D au fost asociate cu rezultate mai puțin severe ale bolii la persoanele cu COVID-19.
Rezultatele nu au evidențiat o asociere între nivelurile de vitamina D prevăzute genetic și susceptibilitatea la COVID-19, spitalizare sau boală severă, sugerând că creșterea nivelurilor circulante de vitamina D prin suplimentare nu poate îmbunătăți rezultatele COVID-19 la populația generală. Cu toate acestea, studiul a avut mai multe limitări importante, inclusiv faptul că cercetarea nu a inclus persoanele cu deficit de vitamina D și rămâne posibil ca pacienții cu adevărat deficienți să beneficieze de suplimentarea pentru protecția și rezultatele legate de COVID-19. În plus, variantele genetice au fost obținute numai de la indivizi cu ascendență europeană, astfel încât vor fi necesare studii viitoare pentru a determina relația cu rezultatele COVID-19 la alte populații.
Potrivit autorilor, „suplimentarea cu vitamina D ca măsură de sănătate publică pentru îmbunătățirea rezultatelor nu este susținută de acest studiu. Cel mai important, rezultatele noastre sugerează că investițiile în alte căi terapeutice sau preventive ar trebui să fie prioritare pentru studiile clinice randomizate COVID-19”.
Dr. Butler-Laporte, unul dintre autorii studiului, notează că: „Majoritatea studiilor privind vitamina D sunt foarte dificil de interpretat, deoarece nu se pot adapta pentru factorii de risc cunoscuți pentru COVID-19 sever (de exemplu, vârstă mai înaintată, instituționalizare, boli cronice) care sunt, de asemenea, predictori ai vitaminei D scăzute. Prin urmare, cel mai bun mod de a răspunde la întrebarea cu privire la efectul vitaminei D ar fi prin studii randomizate, dar acestea sunt complexe și intensive, consumă resurse și durează prea mult în timpul unei pandemii. Randomizarea mendeliană poate oferi informații mai clare despre rolul factorilor de risc cum ar fi nivelul de vitamina D, deoarece pot reduce potențialul din factorii de risc asociați, cum ar fi instituționalizarea și bolile cronice. În trecut, randomizarea mendeliană a prezis în mod constant rezultatele unor studii mari, scumpe, și în timp util. Aici, această metodă nu prezintă dovezi clare care să susțină faptul că suplimentarea cu vitamina D ar avea un efect mare asupra rezultatelor COVID-19”.
-
-
Te trezești noaptea cu inima bătând puternic? Ce poate însemna12.10.2026, 21:46
-
Ce risc ascund foarfecele și mașinile de tuns12.10.2026, 20:55
-
Menstruație regulată, dar simptome mai severe? Cine e mai predispusă12.10.2026, 19:41
-
Creierul afectat de COVID-19. Trunchiul cerebral, cheia simptomelor pe termen lung
Impactul pe termen lung al COVID-19: Simptome persistente și efecte asupra calității vieții
Spray-ul nazal pentru alergii care poate preveni COVID-ul, răceala și alte infecții respiratorii
EXCLUSIV Paxlovid, noul antiviral pentru COVID. Rafila: Va fi la dispoziția pacienților care vor avea nevoie
COVID, impact major asupra creierului. Efectele vizibile chiar și după 3 ani de la infectare
Long COVID, impact asupra creierului. Crește riscul de boli neurodegenerative
SUA restrânge condiţiile de acces la vaccinurile anti-COVID-19. Cine mai are voie să se vaccineze
Long COVID persistă mult după vindecare. De ce se întâmplă lucrul acesta
Lockdown-ul impus de COVID a accelerat îmbătrânirea creierului. Adolescenții, cei mai afectați
NB.1.8.1, noua variantă COVID care stimulează infecțiile. Care sunt simptomele
S-au descoperit inflamaţii și umflături în creier la persoanele cu long-COVID
Un studiu australian a descoperit că pacienții cu long-COVID prezintă umflături ale creierului legate de probleme de memorie și concentrare.
Greșeala teribilă din pandemia de COVID care a ucis zeci de mii de oameni
ARN-ul autoamplificator, o nouă speranță pentru vaccinurile COVID-19 și tratamentele pentru cancer
Acest tratament reduce semnificativ inflamația din organism. Poate fi folosit în tratarea cancerului și a COVID.
Scădere semnificativă a cazurilor noi de COVID-19 în România
Boala fatală asociată cu COVID. Poate fi declanșată și de infecțiile ușoare. Cum se manifestă
JN.1, noua tulpină COVID. Se răspândește rapid. Ce se știe despre aceasta
JN.1 este noua tulpină COVID care se răspândește rapid la nivel global. Ce se știe despre aceasta.
Long-COVID, subdiagnosticat. Simptomele infecției pe termen lung, ignorate
Asta s-a aflat acum despre COVID. Persoanele infectate sunt afectate grav.
Casa Albă a publicat că originea COVID este un laborator și-l acuză pe Fauci
Site-ul Casei Albe susţine teoria conform căreia coronavirusul provine dintr-un laborator.
Probleme pulmonare ascunse, descoperite la copiii cu long-COVID
Probleme pulmonare ascunse au fost descoperite la copiii cu long-COVID.
