Da, stresul îngrașă, pentru că poate avea un impact semnificativ asupra capacității de a menține o greutate sănătoasă. De asemenea, vă poate împiedica să slăbiți. Iată 3 moduri în care stresul ne dă...
Cercetătorii știu că creșterea nivelului de hormon de stres din organism – cortizolul - poate duce la creșterea în greutate (link direct studiu). De fiecare dată când sunteți stresat, glandele suprarenale eliberează adrenalină și cortizol și, drept rezultat, mai multă glucoză - sursa primară de energie din organism - este eliberată în fluxul sanguin pentru a vă da energia de care aveți nevoie ca să scăpați dintr-o situație riscantă pentru sănătate. Această reacție este cunoscută sub numele de răspunsul de „luptă sau fugi” (fight or flight).
Însă, sunt și alte mecanisme declanșate de stres și indiferent dacă este rezultatul nivelurilor ridicate de hormon al stresului cortizol, al comportamentelor nesănătoase induse de stres sau al unei combinații a celor două, legătura dintre stres și creșterea în greutate este evidentă.
Spre exemplu, pofta disperată de a mânca ceva dulce. Deoarece zahărul furnizează corpului energia rapidă de care crede că are nevoie, pofta de dulce este de obicei primul lucru evident atunci când ești stresat.
Dezavantajul de a consuma atât de mult zahăr este că organismul tinde să stocheze zahăr, mai ales după situații stresante. Această energie este stocată în principal sub formă de grăsime abdominală, care poate fi deosebit de greu de scăpat de ea. Și astfel începe ciclul vicios: vă stresați, eliberați cortizol, creșteți în greutate, poftiți mai mult zahăr, mâncați mai mult zahăr, câștigați mai mult în greutate.
Chiar dacă nu consumați alimente bogate în grăsimi și zahăr, cortizolul vă încetinește metabolismul, ceea ce face dificilă pierderea în greutate sau păstrarea unei greutăți sănătoase.
Într-un studiu din 2015 (link direct studiu), cercetătorii de la Universitatea de Stat din Ohio au intervievat femeile despre stresul pe care l-au experimentat în ziua precedentă înainte de a le hrăni cu o masă bogată în grăsimi și bogată în calorii. După terminarea mesei, ei au măsurat ratele metabolice ale femeilor din studiu (rata la care au ars calorii și grăsimi) și le-au examinat nivelurile de zahăr din sânge, colesterol, insulină și cortizol. Concluzia e elocventă: cercetătorii au descoperit că, în medie, femeile care au raportat unul sau mai mulți factori de stres în ultimele 24 de ore au ars cu 104 mai puține calorii decât femeile fără stres.
Asta poate duce la o creștere în greutate cu 11 kilograme într-un an! Femeile stresate au avut, de asemenea, niveluri mai ridicate de insulină, un hormon care contribuie la depozitarea grăsimilor.
Din cauza modificărilor hormonale legate de stres, acesta vă poate determina, de asemenea, să vă angajați în următoarele comportamente nesănătoase, toate acestea putând provoca îngrășarea:
- Mâncatul emoțional: nivelurile crescute de cortizol nu numai că vă pot face să poftiți de mâncare nesănătoasă, dar excesul de energie nervoasă vă poate determina să mâncați mai mult decât ați face-o în mod normal.
- Pofta de mâncare nesănătoasă: atunci când suntem stresați, avem tendința de a mânca primul lucru pe care îl vedem și / sau ceea ce este ușor disponibil și accesibil, adică nu cele mai sănătoase opțiuni. Din disperarea de a mânca acum, în secunda asta, în loc să răbdăm până gătim ceva sănătos, alegem să mâncăm, spre exemplu, produse fast-food, sau alimente ultraprocesate ori bogate în zahăr.
- Faceți mai puține exerciții fizice: Având un program încărcat, obositor și stresant, ajungem să renunțăm ușor la exercițiile fizice. Faptul că stăm mult pe scaunul de la birou ne transformă în sedentari, iar asta înseamnă clar îngrășare.
- Săriți peste mese: când aveți mii de lucruri de făcut în același timp, primul lucru la care renunțați au amânați pentru mai târziu e masa. Și asta e cea mai mare greșeală. Fie că ciuguliți tot felul de chestii nesănătoase ca să vă potoliți foamea, fie că mâncați mai târziu seara când ajungeți acasă și, evident, mâncați o cantitate mai mare, toate acestea se vor traduce în kilograme în plus.
- Dormiți prost sau mai puțin: stresul afectează grav somnul. Mulți oameni stresați nu reușesc să doarmă 7-9 ore pe noapte și dacă totul reușesc să adoarmă au un somn agitat. Mai mult, oamenii stresați nu pot păstra un program regulat de somn. Toată oboseala și epuizarea dată de lipsa de somn în timp se traduce, pe lângă alte efecte nefaste asupra creierului, inimii și altor organe, și în îngrășare! Veți fi prea obosit ca să mâncați sănătos, ca să vă preparați singuri masa, și din disperarea de a avea mai multă energie, veți face cele mai ușoare alegeri când vine vorba de mâncare – adică cele mai nesănătoase posibil.
Medicii, îndemnați să regândească tratamentele pentru diabet. 40% dintre pacienți își pun sănătatea în pericol
Diabetul reprezintă un factor de risc major pentru demență. Totul depinde de vârsta la care a fost diagnosticat diabetul.
Complicația letată la care sunt expuși diabeticii. De ce nu funcționează tratamentul.
Acest obicei extrem de frecvent îți distruge rinichii. Poate duce la efectare renală gravă.
Acest tip de diabet îl poți avea și nici măcar să nu știi. Îți macină creierul și provoacă Alzheimer.
De ce ne e poftă de ceva dulce? Motivul pentru care corpul ne cere ceva bun și dulce.
Acesta este cel mai important lucru pe care trebuie să îl știe diabeticii. Cât de grav este, de fapt.
Alimentul neașteptat care poate preveni diabetul. Reglează controlului zahărului din sânge, reducând astfel riscul de a dezvolta diabet.
Cum trebuie, de fapt, să gătești peștele congelat. Detaliul important de care să ții cont.
Acesta este cel mai simplu mod de a trata diabetul. Medicii iau în considerare aceste valori.
Gestionarea nivelului glicemiei pe timpul nopții este crucială pentru un somn odihnitor și o mai bună gestionare a diabetului.
Aceasta este cea mai mare greșeală pe care o facem când mâncăm, iar consecințele sunt însemnate.
Acest simptom banal care apare noaptea poate fi un semn al diabetului. Nu este vorba de urinarea nocturnă.
