Ficatul gras este un termen generic pentru o serie de afecțiuni hepatice. Boala ficatului gras are o evoluție negativă care poate duce la deces.
Ficatul gras afectează persoanele care consumă puțin sau deloc alcool. După cum sugerează și numele, principala caracteristică a bolii ficatului gras este cantitatea prea mare de grăsime stocată în celulele hepatice.
Ficatul gras este o afecțiune din ce în ce mai frecventă în întreaga lume, în special în națiunile occidentale. Unele persoane cu boala ficatului gras pot dezvolta steatohepatită non-alcoolică, o formă agresivă de boală a ficatului gras, care este marcată de inflamație hepatică și poate evolua spre cicatrizare avansată (ciroză) și insuficiență hepatică. Această afectare este similară cu afectarea cauzată de consumul excesiv de alcool.
Ficatul gras nu provoacă de obicei niciun semn și niciun simptom. Atunci când are, acestea pot include:
- Oboseală
- Durere sau disconfort în partea superioară dreaptă a abdomenului
Semnele și simptomele posibile ale bolii ficatului gras și ale cicatrizării avansate (ciroză) includ:
- Umflarea abdomenului (ascită)
- Vase de sânge mărite chiar sub suprafața pielii
- Splină mărită
- Palmele roșii
- Îngălbenirea pielii și a ochilor (icter), notează Mayo Clinic.
Faceți o programare la medicul dumneavoastră dacă aveți semne și simptome persistente care vă îngrijorează.
Experții nu știu exact de ce unii oameni acumulează grăsime în ficat, în timp ce alții nu. În mod similar, există o înțelegere limitată a motivului pentru care unele ficate grase dezvoltă inflamații care progresează până la ciroză.
Boala ficatului gras este legată de:
- Supraponderabilitate sau obezitate
- Rezistența la insulină, în care celulele dumneavoastră nu absorb zahărul ca răspuns la hormonul insulină
- Nivelul ridicat de zahăr din sânge (hiperglicemie), ceea ce indică prediabet sau diabet de tip 2
- Niveluri ridicate de grăsimi, în special trigliceride, în sânge
Aceste probleme de sănătate combinate par să favorizeze depunerea de grăsimi în ficat. Pentru unele persoane, acest exces de grăsime acționează ca o toxină pentru celulele hepatice, provocând inflamația ficatului.
O gamă largă de boli și afecțiuni pot crește riscul de ficat gras, inclusiv:
- Colesterolul ridicat
- Niveluri ridicate de trigliceride în sânge
- Sindromul metabolic
- Obezitatea, în special atunci când grăsimea este concentrată în abdomen
- Sindromul ovarelor polichistice
- Apnee în somn
- Diabet de tip 2
- Tiroida hipoactivă (hipotiroidism)
- Glanda hipofiză hipofiză hipoactivă (hipopituitarism)
Prof. dr. Liana Gheorghe, medic primar gastroentorologie și hepatologie, a explicat în exclusivitate la Academia de Sănătate de la DC MEDICAL care sunt riscurile la care se supun cei care au ficatul gras.
”Există tratamente, dar celor mai mulți nu o să le placă pentru că țin de voința proprie. În primul rând ar trebui să ne gândim mai bine. Ar trebui să nu îi stigmatizăm pe acești oameni. Unora le place să mănânce oricând se așază la masă mănâncă de poftă, s-au ridicat de la masă miroase bine, dar cei mai mulți au niște anomalii, o disfucție a țesutului adipos care chiar dacă nu mănâncă caloric, dezvoltă ficat gras și formă progresivă de boală.
Ficatul gras non-alcoolic crește cu o incidență amenințătoare. 1% pe an, în lume. În momentul de față, cam 30% din populația globului are ficat gras non-alcoolic în diferite stadii. Din fericire, cam 70-75% din cazuri sunt benigne, în care pacienții au numai ficat gras, au obezitate, au un ficat mare, o hepatomegalie împănată cu grăsime, cu hepatocite care conțin foarte multe picături de grăsime, dar 25% din cazuri dezvoltă inflamație progresivă, fibroză, ajung la ciroză și la risc de hepatocarcinom.
Hepatocarcinomul nu este deloc rar. Este 1,5 - 3,8% pe fibroză, pe stadiu precirotic și cirotic în ficatul gras non-alcoolic, dar aici există, ca și în hepatita B și D există cancer de ficat apărut în stadii moderate de fibroză.
Nu este cum se spune în românește ”frumos și sănătos”. Este o boală cu consecințe care evoluează la ciroză. În stadiile inițiale se asociază cu o mare mortalitate hepatică, în special cardiovasculară, iar în stadii avansate cu complicațiile finale ale cirozei hepatice”, a precizat prof. dr. Liana Gheorghe, medic primar gastroentorologie și hepatologie în exclusivitate la Academia de Sănătate de la DC MEDICAL.
Vezi mai multe în VIDEO:
Mâncăm boala cu lingura. Alimentația care ne distruge sistemul digestiv.
Accesul inegal la servicii medicale pune în pericol sănătatea românilor și exercitarea democratică.
Medicina regenerativă revoluționează tratamentele moderne prin puterea oxigenului, de la vindecarea celulelor la reducerea inflamațiilor.
