Un studiu recent dezvăluie că un microbiom intestinal sănătos poate întări rezistența la stres prin reducerea inflamației și îmbunătățirea producției de...
Un nou studiu sugerează o legătură puternică între un microbiom intestinal sănătos și o rezistență mai mare în fața stresului. Un intestin sănătos duce la scăderea inflamației și la o producție mai fiabilă de neurotransmițători. Relația dintre intestin și creier este bidirecțională, deoarece obiceiurile alimentare proaste determinate psihologic pot avea un impact asupra sănătății intestinului.
Menținerea unui microbiom intestinal sănătos implică o dietă sănătoasă, somn și activitate fizică. Stresul este considerat o epidemie, deoarece poate afecta sănătatea mentală și fizică dacă nu este gestionat. Stresul cronic la nivel global a crescut de la aproximativ 20% în 2019 la 35% în 2023.
Reziliența este o calitate care permite unei persoane să răspundă mai eficient la stres prin acceptarea schimbării, tenacitate și recuperare după evenimente dificile. Un studiu UCLA a constatat că persoanele reziliente tind să aibă microbiomi intestinali sănătoși.
Cercetătorii de la Goodman-Luskin Microbiome Center din cadrul UCLA au efectuat un studiu pentru a examina impactul unui intestin nesănătos asupra creierului. Aceștia au intervievat 116 persoane și le-au analizat reziliența prin scanări cerebrale fMRI. Rezultatele au arătat că persoanele reziliente aveau mai puține bacterii inflamatorii și o integritate robustă a barierei intestinale.
Studiul a urmărit să contrasteze cercetările anterioare privind efectele negative ale unui intestin nesănătos asupra creierului. Cercetătorii au utilizat Connor-Davidson Resilience Scale (CDRisc) pentru a evalua reziliența participanților, care include cinci domenii: competența personală, tenacitatea, încrederea în instincte, acceptarea pozitivă a schimbării, controlul și influențele spirituale. Constatările sugerează o interrelație complexă între intestin și creier, în care reziliența aduce beneficii funcției psihologice, emoționale și cognitive.
Foto: Freepik @creativeart
Intestinul și creierul au o relație complexă, microbiomul intestinal jucând un rol în reglarea nivelului de anxietate. Acest studiu evidențiază o nouă legătură cu reziliența noastră, deoarece sănătatea intestinului și integritatea bacteriilor prezente pot avea un impact asupra sănătății mucoasei intestinale și asupra capacității acesteia de a reține nutrienții. Inflamația cronică este legată de tulburările de sănătate mintală, iar reducerea inflamației poate contribui la îmbunătățirea funcției creierului și a stabilității emoționale.
O conexiune directă între intestin și creier se realizează de-a lungul nervului vag, unde intestinul trimite către creier acizi grași cu lanț scurt (SCFA) produși prin fermentarea fibrelor alimentare. SCFA joacă un rol crucial în menținerea sănătății intestinului și pot avea efecte benefice asupra funcției cerebrale și a reglării dispoziției.
Aceștia favorizează producerea de neurotransmițători benefici și reduc inflamația în creier. Serotonina și dopamina sunt doi neurotransmițători produși în intestin, cu 90% și respectiv 50% produși în intestin.
Legătura dintre intestin și creier este un dat, deoarece sentimentul de nevrednicie poate duce la obiceiuri alimentare nesănătoase și bacterii patologice, ceea ce face ca intestinul să se destrame.
Sfaturile lui Routhenstein privind sănătatea intestinală includ o dietă diversificată, bogată în alimente bogate în fibre, precum fructe, legume, fasole, leguminoase și cereale integrale, care susțin un microbiom intestinal sănătos și îmbunătățesc gestionarea stresului.
Ea recomandă, de asemenea, alimente bogate în probiotice și prebiotice care se găsesc în legume precum ceapa, usturoiul, prazul, jicama și sparanghelul. Somnul constant este esențial pentru sănătatea intestinală și mentală, deoarece somnul întrerupt este legat de niveluri mai ridicate de stres. Activitatea fizică sprijină, de asemenea, sănătatea intestinală și beneficiile generale pentru sănătate.
De ce unele gaze intestinale miros mai rău decât altele. De ce este un semn bun când gazele intestinale au un miros puternic.
Acestea sunt cele mai bune alimente care îți curăță ficatul. Previn și boala ficatului gras non-alcoolic.
Cancerul care se răspândește alarmant. Nu există niciun avertisment.
Ce sunt chisturile pancreatice. Când devin acestea canceroase și de ce mortalitatea pacienților este ridicată.
Aceste două bacterii localizate în cavitatea bucală cresc semnificativ riscul de cancer colorectal.
Acestea sunt patru semne majore ale cancerului pentru care ar trebui să mergi la medic chiar dacă ești tânăr. Sunt steagul roșu.
Alimentele care cresc riscul de a face cel mai mortal tip de cancer. Le consumi aproape zilnic.
Acesta este gardianul ficatului și îl protejează de celulele canceroase. Face scut în jurul ficatului.
Bomba din organism care declanșează cancerul. Duce la o explozie de boli oncologice.
Acest tip de cancer se poate moșteni. Primele două generații sunt cele mai afectate.
Acesta este semnul banal al unui cancer devastator care apare în ochi.
Suplimentele alimentare sunt asociate cu riscuri hepatice.
Ulcerul gastric este o afecțiune comună care afectează mucoasa stomacului, dar cu un tratament adecvat poate fi prevenit și vindecat eficient.
Reținerea gazelor poate părea inofensivă, însă experții medicali avertizează asupra unor consecințe neașteptate și neplăcute.
Administrarea pe termen lung a medicamentelor pentru refluxul acid poate duce la cancer.
Aceste alimente prezente pe mesele multora dintre noi ne distrug ficatul și creierul. De altfel, perturbă și producția de insulină.
