Intoleranța la gluten și boala celiacă: semnul care face diferența. Nu-l mai ignora!

Dieta fără gluten poate fi salvatoare pentru unii, dar inutilă sau chiar riscantă pentru alții.

În jur de 1 din 10 australieni urmează o dietă fără gluten, eliminând alimente comune precum pâinea, pastele și tăițeii. Dar nu toți o fac din motive medicale. În unele cazuri, simptome precum balonare, greață sau dureri abdominale după consumul de gluten pot semnala o intoleranță sau chiar o afecțiune mai gravă: boala celiacă.

Dar care este diferența dintre intoleranța la gluten și boala celiacă? Și este sănătos să renunți la gluten doar „ca să fii sigur”? Află răspunsurile esențiale în rândurile următoare.

Ce este boala celiacă?

Boala celiacă este o afecțiune autoimună în care organismul atacă propriile țesuturi din intestinul subțire atunci când detectează gluten. Acest lucru provoacă inflamații și distruge vilii intestinali, structuri esențiale pentru absorbția nutrienților.

Boala celiacă afectează aproximativ 1 din 70 de australieni, însă doar 20% dintre aceștia sunt diagnosticați.

Simptomele includ:

- Diaree, balonare, greață, gaze, dureri abdominale

- Simptome non-digestive: ceață mentală, dureri de cap, erupții cutanate, dureri articulare, oboseală

- Pe termen lung, boala netratată poate duce la malnutriție, osteoporoză sau chiar afecțiuni neurologice precum epilepsia și demența.

Cum se diagnostichează boala celiacă?

Atenție! Pentru o diagnosticare corectă, NU trebuie să renunți la gluten înainte de testare.

Procedura presupune:

- Analize de sânge – identifică markeri specifici pentru reacția la gluten.

- Biopsie intestinală – se efectuează cu ajutorul unui endoscop pentru a verifica deteriorarea viliilor.

- În unele cazuri, se folosește și o capsulă endoscopică, o cameră de dimensiunea unei pastile care explorează tractul digestiv.

Ce este intoleranța la gluten?

Intoleranța la gluten, cunoscută și ca sensibilitate non-celiacă la gluten, produce simptome similare cu boala celiacă, dar fără deteriorarea intestinului și fără reacție autoimună.

Intoleranța la gluten afectează aproximativ 1% din populația Australiei, dar doar 12% dintre aceștia sunt diagnosticați.

Diagnosticul implică:

- Excluderea bolii celiace și a alergiei la grâu

- Un regim strict fără gluten sub supravegherea unui dietetician, pentru a observa ameliorarea simptomelor

- În cazuri rare, se folosește un test științific complex cu placebo și gluten, pe o durată de 8 săptămâni

Boala celiacă este mai severă decât intoleranța

Chiar și 50mg de gluten (1/100 dintr-o felie de pâine) pot cauza leziuni intestinale grave în boala celiacă. De aceea, pacienții trebuie să urmeze o dietă strictă și permanentă fără gluten, ferindu-se inclusiv de contaminarea încrucișată (cuțite, tocătoare, prăjitoare de pâine).

În cazul intoleranței, simptomele sunt mai ușoare și nu provoacă daune pe termen lung, dar pot varia de la o persoană la alta.

Ar trebui să renunți la gluten „doar ca să fii sigur”?

Răspunsul scurt: NU – nu fără sfatul unui specialist!

Alimentele cu gluten, cum sunt cerealele integrale, conțin fibre, fier, acid folic și vitamine din complexul B. Renunțarea la ele fără motiv poate duce la carențe nutriționale.

De asemenea, multe produse fără gluten sunt mai scumpe și au un conținut mai ridicat de zahăr, sare sau grăsimi pentru a compensa gustul și textura.

Ai simptome? Iată ce trebuie să faci

Dacă ai frecvent:

- Balonare, diaree, constipație, dureri de stomac

- Dureri de cap, oboseală, dureri articulare

Adresează-te unui medic de familie, gastroenterolog sau dietetician acreditat, înainte de a elimina glutenul din dietă.

Nu te auto-diagnostica – renunțarea la gluten fără evaluare medicală te poate încurca în procesul de diagnosticare și îți poate afecta sănătatea.

Dacă te confrunți cu simptome digestive sau neplăceri inexplicabile după masă, nu ignora semnalele corpului, dar nici nu lua decizii drastice fără sprijin profesionist.