Peste 50% din populația lumii are infecție cronică cu Helicobacter Pylori, o bacterie responsabilă pentru apariția celor mai multe cazuri de gastrită. Majoritatea persoanelor infectate sunt asimptomatice. Iată...
Gastrită și Helicobacter Pylori: Dacă e să ne uităm doar la cifre, statistic vorbind unul din 10 oameni prezintă simptome de afectare gastrică - durere de stomac, arsuri, senzație de prea plin, sațietate precoce, greață sau vărsături. Din fericire, doar 20% dintre aceștia prezintă modificări ale mucoasei gastrice la explorarea endoscopică. Până la 90% din cazurile de ulcer duodenal sunt cauzate de infecția cu bacteria Helicobacter pylori.
Gastrita și ulcerul peptic sunt, în realitate, afecțiuni cu o frecvență foarte ridicată pe plan mondial. Datele statistice arată că aproximativ 2/3 din populatie are o suferință gastrică. Gastrita reprezintă un grup de afecțiuni inflamatorii ale mucoasei gastrice, afecțiuni care pot fi simptomatice sau asimptomatice, de etiologii variate.
„Gastrita este determinată de agenți infecțioși (bacterii, virusuri, fungi, paraziți), agenți medicamentoși (aspirina, antiinflamatoarele nesteroidiene), condiții asociate (alcoolul, fumatul, ciroza hepatică, boala cronică de rinichi, stomacul operat). Dintre agenții infecțioși cel mai frecvent se întâlnește infecția cu bacteria Helicobacter pylori, care se află la nivelul mucoasei gastrice”, explică Dr. Tudor Arbănaș, medic primar gastroenterolog.
Studiile arată că bacteria Helicobacter Pylori infectează peste 50% din populația globului. Toți pacienții infectați dezvoltă inflamația mucoasei gastrice, totuși majoritatea lor sunt asimptomatici.
Răspândirea acestei bacterii poate fi legată de nerespectarea unor măsuri de igienă.
„În primul rând este vorba de igiena deficitară a mâinilor când mâncăm. În plus, uneori putem mânca fructe și legume fără să le spălăm suficient. Bacteria se transmite, cel mai frecvent, fecal-oral sau prin salivă. În ceea ce privește saliva, pentru a preîntâmpina acest tip de transmitere ar trebui să spălăm foarte bine tacâmurile și farfuriile. Astfel preîntâmpinăm transmiterea bacteriei de la adulți, care o au mai frecvent, la copii”, spune medicul gastroenterolog Bianca Istratie.
„Al doilea factor de risc se referă la consumul de antiinflamatoare nonsteroidiene. Aici trebuie să avem grijă să asociem un antisecretor gastric, substanțe precum pantoprazolul sau omeprazolul”, explică aceasta.
Medicul Tudor Arbănaș arată și care sunt semnele care ne indică prezența unei gastrite: „Majoritatea pacienților care au gastrită sunt complet lipsiți de simptome și prezența ei nu îi pune în niciun fel în pericol. În cazul celor care au simptome, ei simt de obicei arsură sau durere în capul pieptului, senzația de prea plin după ce iau masa, greață sau vărsături. Dar aceste manifestări nu sunt caracteristice gastritei. Doar 1 din 5 pacienți cu astfel de manifestări au afecțiuni organice ale stomacului”.
Diagnosticul de gastrită se stabilește doar în urma unui consult de specialitate al medicului gastroenterolog. Medicul identifică semnele gastritei în urma anamnezei, pe baza simptomelor, a examinării și a istoricului medical al pacientului, însă există și alte teste care pot fi utile- de exemplu testarea infecției cu Helicobacter pylori. Tipul de analiză diferă în funcție de recomandarea medicului specialist - test de sânge, test din materiile fecale sau test respirator.
Diagnosticul definitiv presupune realizarea unei endoscopii digestive superioare. Aceasta constă în introducerea în gura pacientului a unui tub flexibil dotat cu o cameră de filmat în vârf, pentru a vizualiza esofagul, stomacul și duodenul. În acest fel se pot preleva și biopsii pentru analize amănunțite.
„Presupune administrarea mai multor substanțe. Se pot administra substanțe antiacide, blocanți ai histaminei, inhibitori ai pompei de protoni. În cazul în care vorbim despre infecția cu Helicobacter pylori tratamentul se efectuează cu antibiotice și cu inhibitori de pompă de protoni. În ceea ce privește gastritele declanșate de antiinflamatoarele nonsteroidiene administrate în mod prelungit, se poate recomanda, acolo unde este posibil, întreruperea tratamentului cu astfel de substanțe. Dacă nu este posibil să întrerupem administrarea, asociem un antisecretor gastric. Dacă este o gastrită produsă prin reflux biliar se pot administra chelatori ai sărurilor biliare”, a detaliat Dr Bianca Istratie tratamentul gastritei.
Pe de altă parte, infecția cu Helicobacter pylori poate duce la dezvoltarea ulcerului duodenal. De altfel, până la 90% din cazurile de ulcer duodenal sunt cauzate de infecția cu bacteria Helicobacter pylori. Uneori se poate ajunge la perforații ale peretelui duodenal. La un mic procent de persoane, infecția cu Helicobacter pylori poate determina apariția cancerului gastric sau a limfomului gastric MALT, de obicei după vârsta de 45-50 de ani.
Statinele au un efect major asupra ficatului. Pot vindeca o boală gravă.
Cancerul colorectal lovește tot mai mulți tineri sub 50 de ani, iar simptomele timpurii pot fi fatale dacă sunt ignorate.
Acest tip de cancer, extrem de comun, ucide într-un ritm alert. Medicii avertizează că numărul deceselor s-a dublat în ultimii 20 de ani.
Lista alimentelor pe care ar trebui să le eviți dacă ai reflux gastroesofagian.
Mâncăm boala cu lingura. Alimentația care ne distruge sistemul digestiv.
Acest aliment considerat sănătos duce, de fapt, la declanșarea cancerului.
Ce sunt chisturile pancreatice. Când devin acestea canceroase și de ce mortalitatea pacienților este ridicată.
Acesta este semnul IGNORAT al cancerului de colon și nu este vorba de sângerare. Medicii avertizează că boala este deja în stadiu avansat.
Pierderea neintenționată în greutate poate ascunde afecțiuni medicale grave care necesită o atenție deosebită din partea medicului.
Aceste trei semen care apar pe piele pot indica boala ficatului gras.
Acest tip de cancer, denumit și cancerul tăcut, este deseori diagnosticat greșit.
Cel mai mortal tip de cancer este dificil de vindecat. Tratamentele nu sunt eficiente pentru a elimina tumorile.
