ALS, descoperirea care ar putea lupta împotriva neurodegenerării

Pacienții cu ALS, boala care paralizează, încet, organismul, ar putea avea o șansă de recuperare, după ce oamenii de știință au reușit să identifice neuronii și mecanismul prin care rezistă bolii...
Pacienții cu ALS (scleroză laterală amiotrofică), deși sunt în mare parte paralizați, ei pot comunica prin dispozitive de urmărire a ochilor, deoarece păstrează capacitatea de mișcare a ochilor până la stadiile târzii ale bolii. Totuși, modul în care unii neuroni motori rezistă la ALS pentru a permite această mișcare, a fost un mister.
Acum, oamenii de știință au dezvoltat un sistem de modelare bazat pe celule stem, care identifică modul în care unii neuroni sunt rezistenți la ALS - o descoperire care oferă potențial pentru lupta împotriva neurodegenerării.
Neuronii care rezistă bolii, identificați
"Unii neuroni, în special cei utilizați pentru mișcarea ochilor, sunt mai buni în combaterea ALS decât cei care controlează alte grupuri musculare", explică Esteban Mazzoni, profesor la Departamentul de Biologie al Universității din New York și autorul principal al lucrării, care apare în jurnalul eLife. „Aceste constatări ajută la elucidarea diferențelor dintre tipurile de neuroni care luptă cu succes împotriva ALS și cei care cedează la boală”, a mai spus el.
„După ce am identificat un mecanism potențial care protejează anumite părți ale corpului, acum încercăm să facem toți neuronii rezistenți la ALS”, adaugă el. "În mod specific, ne străduim să identificăm diferitele mecanisme care paralizează unele părți ale corpului și lasă altele să funcționeze complet."
La baza acestei cercetări sunt diferențe bine stabilite în răspunsurile neuronale: neuronii motori spinali (SpMN), care controlează o mare parte a mișcării musculare, degenerează progresiv, în timp ce un subset al neuronilor motori cranieni (CrMN), care controlează circulația ochiului, rămân funcționali până în stdiile târzii ale ALS.
Având în vedere acest lucru, autorii lucrării au încercat să înțeleagă mai bine modul în care neuronii care controlează mișcarea ochilor supraviețuiesc, în timp ce cei care controlează restul mișcărilor corpului, mor.
Folosind celulele stem de la șoareci, cercetătorii au dezvoltat un sistem pentru a genera neuroni motori care au fost atât disfuncționali, cât si rezistenți la ALS. Apoi, ei au studiat proprietățile lor, pentru a identifica ce caracteristici celulare specifice au, caracteristic care ar putea fi responsabile pentru menținerea în viață a neuronilor motori oculari.
În mod specific, au descoperit că neuronii CrMNs sunt mai capabili să renunțe la proteinele deteriorate decât sunt neuronii SpMNs. Mai mult decât atât, oamenii de știință au descoperit că CrMNs sunt mai capabili să reziste la stresul celular adus de ALS, decât sunt SpMNs, permițând neuronilor care controlează mișcarea ochilor să funcționeze în mod normal pentru perioade mai lungi decât cei care administrează alte activități musculare.
Ce este ALS
ALS este o boală care afectează celulele nervoase ce controlează mișcarea voluntară. Acest lucru face, în timp, ca mișcarea mâinilor, a picioarelor și a mușchilor feței să fie foarte dificilă.
Într-un interval de doi, până la cinci ani, boala se instalează complet și pacienții își pierd funcțiile vital, precum respirația sau capacitatea de a înghiți.
-
Testul banal din analizele de rutină care îți poate salva ficatul13.10.2025, 13:41
-
-
Soluții rapide de reabilitare totală cu 4 sau 6 implanturi13.10.2025, 10:40
-
-
Semne timpurii neobișnuite ale demenței. Experții, avertisment
Leziunile cerebrale cresc riscul de glioblastom. Ce simptome să urmărești
De ce ne trezim cu durere de cap dimineața
Infecția cu virusul herpes simplex 1, legată de apariția bolii Alzheimer
Cea mai banală infecție care îți devorează creierul. Duce la Alzheimer.
Acest test îți spune dacă faci Alzheimer. Ai curaj să vezi rezultatul?
Ai mai mult de 30 de ani? Ești expus unor probleme majore
Deficiența de Vitamina K, impact asupra creierului. Duce la tulburări neurologice
Lipsa acestei vitamine îți afectează grav creierul. Duce la tulburări neurologice. Crește inflamația creierului.
10 lucruri pe care să le faci ca să previi demența. Asta contează mult pentru creier
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență.
"Curățarea creierului” în timpul somnului poate reduce riscul de demență. Cum faci asta
Trei greșeli care îți pot afecta creierul, potrivit unui neurolog: "Nu le fac niciodată"
Aceste trei lucruri îți afectează creierul, susțin medicii neurologi.
Simptomul repetitiv care poate fi un semn de demență. Apare cu ani înainte de pierderea memoriei
Simptomul repetitiv care poate fi un semn de demență. Apare cu ani înainte de pierderea memoriei.
Statul prea mult pe scaun îți poate micșora creierul, chiar dacă faci sport regulat
Lucrul care îți topește creierul fără să îți dai seama. Cea mai mare greșeală pe care o faci. Nimic nu te mai salvează.
Șase lucruri surprinzătoare legate de Alzheimer
Grăsimea abdominală și de pe brațe, posibil indicator timpuriu al demenței
Acest semn banal îți arată dacă vei face demență. Dacă vezi ASTA, creierul tău este afectat.
Obiceiul care triplează riscul de moarte
Obiceiul care triplează riscul de moarte. Îți fură ani de viață.
Demența, boala ignorată. De ce pacienții așteaptă ani întregi un diagnostic
Testul simplu care poate pune diagnosticul de Parkinson. E nevoie de un control oftalmologic
Un simplu examen ocular ar putea deveni cheia diagnosticării bolii Parkinson înainte de apariția simptomelor motorii.
Grupa de sânge care ar putea crește riscul unui AVC înainte de 60 de ani
Sindromul de tunel carpian: semnul dat de furnicături în mână. 3 simptome subtile ale bolii
Secretul neașteptat care îți protejează creierul după 50 de ani. Nu are legătură cu pastilele
Acesta este secretul unui creier sănătos. Previne pierderile de memorie și nu sunt necesare pastile.