Cercetătorii de la Facultatea de Medicină a Universității din Washington care studiază boala Alzheimer au creat o abordare nouă care clasifică pacienții în șase subgrupuri diferite cognitiv și genetic...
Alzheimer nu este o boală unică și egală, ci pacienții pot fi împărțiți în mai multe subgrupuri, arată cercetătorii de la Facultatea de Medicină a Universității din Washington care au realizat un nou studiu.
Nu toți subiecții au același tip de Alzheimer
„Alzheimer, ca și cancerul de sân, spre exemplu, nu este o singură boală", a spus autorul principal, Shubhabrata Mukherjee, profesor asistent de cercetare în medicina generală internă de la Universitatea din Washington. „Cred că un medicament bun ar putea eșua într-un studiu clinic, deoarece nu toți subiecții au același tip de Alzheimer".
Studiul despre care vorbim, care a fost publicat în ultimul număr al revistei Molecular Psychiatry, implică 19 cercetători din mai multe instituții, inclusiv Boston University School of Medicine, VA Puget Sound Health Care System și Indiana University School of Medicine.
Cercetătorii au clasigficat 4.050 de persoane cu boala Alzheimer cu debut tardiv în sase grupuri pe baza funcționării lor cognitive la momentul diagnosticării și apoi au folosit date genetice pentru a găsi diferențe biologice între aceste grupuri.
„Implicațiile sunt incitante", a spus autorul corespondent Paul Crane, profesor de medicină generală internă la Facultatea de Medicină de la Universitatea din Washington. „Am constatat diferențe biologice substanțiale între subgrupurile de pacienți cu Alzheimer definite cognitiv".
Identificarea subgrupurilor cognitive legate de diferențe genetice este un pas important spre dezvoltarea unei abordări medicale de precizie pentru boala Alzheimer.
Definiți cognitiv, certificați biologic
Participanții au primit scoruri cognitive în patru domenii: memorie, funcționare executivă, limbă și funcționare vizuo-spațială.
Cel mai mare grup (39%) a avut scoruri în toate cele patru domenii care erau relativ apropiate unul de altul. Următorul cel mai mare grup (27%) a avut scoruri de memorie mult mai mici decât celelalte scoruri. Grupurile mai mici aveau scoruri de limbă substanțial mai scăzute decât celelalte scoruri (13%), scorurile de funcționare vizuo-spațiale fiind mult mai scăzute decât celelalte scoruri (12%), iar performanța funcționării executive este mult mai scăzută decât celelalte scoruri (3%).
De asemenea, dintre pacienții cu Alzheimer 6% aveau două domenii care erau substanțial mai mici decât celelalte scoruri.
Cei 4.050 de pacienți proveneau din cinci studii și a durat mai mult de doi ani pentru a standardiza scorurile testelor neuropsihologice în toate studiile, ca să poată fi detectate modele semnificative. Vârsta medie a fost de 80 de ani, 92% erau de rasă albă, și 61% au fost de sex feminin.
Cercetătorii au folosit date genetice la nivel de genom pentru a afla dacă subgrupurile sunt distincte din punct de vedere biologic.
33 de pilomorfisme nucleotidice noi
Ei au descoperit 33 de polimorfisme nucleotidice unice (SNP) – locații specifice în intregul genom - unde asocierea genetică a fost foarte puternică pentru unul dintre subgrupuri. Aceste relații genetice au fost mai puternice decât cele mai puternice efecte găsite de un studiu anterior în care boala Alzheimer a fost tratată ca o singură condiție omogenă.
Cu mai mulți ani în urmă, International Genomics of Alzheimer's Project Consortium a publicat cel mai amplu studiu de asociere cu privire la boala Alzheimer la nivelul genomului și a găsit aproximativ 20 SNP asociate cu riscul bolii Alzheimer.
Studiul realizat de cercetătorii de la Washington identifică 33 de SNP noi cu și mai mari coneziuni legate de cele șase subgrupuri.
Studiul a constatat, de asemenea, o relație deosebit de puternică între o anumită variantă a genei APOE și riscul pentru subgrupul de memorie. Alelele APOE e4 sunt un factor de risc foarte puternic pentru dezvoltarea bolii Alzheimer pentru persoanele de origine europeană și, de asemenea, par să influențeze care este subtipul cognitiv de Alzheimer pe care o persoană este probabil să îl dezvolte.
Oamenii pot afla în prezent dacă au o alelă APOE e4 cu testare directă; totuși, cercetătorii remarcă însă, într-un material dat publicității de Facultatea de Medicină a Universității Washington, faptul că mulți oameni cu o alelă APOE e4 nu dezvoltă niciodată boala Alzheimer și mulți dintre cei care nu au niciun factor de risc genetic cunoscut sfârșesc prin a face boala.
Studiul poate fi găsit AICI.
Riscul uriaș cu care se confruntă cardiacii. Boala fără vindecare pe care o pot dezvola.
Un test rapid de 15 minute ar putea îmbunătăți șansele pacienților cu AVC de a evita leziunile cerebrale.
Acesta este cel mai rău lucru pe care îl faci imediat ce te trezești și îți macină sănătatea.
Lucrul care îți topește creierul fără să îți dai seama. Cea mai mare greșeală pe care o faci. Nimic nu te mai salvează.
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.
Alimentul care duce la Parkinson. Topește creierul.
Medicamentul care este prescris frecvent persoanelor cu demență afectează mai rău creierul și accelerează declinul cognitiv.
De ce ne e poftă de ceva dulce. Ce semnal transmite, de fapt, creierul.
Ce se întâmplă cu vârstnicii. Linia fină care le protejează creierul și le oferă un "scut cognitiv" împotriva declinului mental.
Băutura care protejează creierul. Este un cocktail care ar putea preveni demența.
Ce se întâmplă în creier când îți amintești de ceva. Detaliul major pe care nu ți l-a spus nimeni.
Simptomul repetitiv care poate fi un semn de demență. Apare cu ani înainte de pierderea memoriei.
