Utilizarea a două teste de memorie episodică ajută la prezicerea atrofiei cerebrale și a bolii Alzheimer, după cum arată un studiu. Cercetătorii sugerează că utilizarea respectivelor teste de memorie ar putea...
Insuficiența cognitivă ușoară este o condiție eterogenă; poate fi reversibilă sau permanentă. Dar este, de asemenea, asociată cu un risc mai mare de demență, în special boală Alzheimer.
Insuficiența cognitivă ușoară se referă la afectarea memoriei sau a altor domenii cognitive într-o situație în care individul rămâne capabil să desfășoare independent activitățile zilnice și să nu îndeplinească criteriile de demență.
Studiul efectuat la Universitatea din Helsinki și la Universitatea din California a constatat că utilizarea a două teste care evaluează memoria episodică a determinat o diagnosticare mai precisă a insuficienței cognitive ușoare datorată bolii Alzheimer. Testele de memorie au ajutat la identificarea acelor indivizi cu un risc crescut de a primi un diagnostic de Alzheimer în următorii trei ani.
„Utilizarea a două teste de memorie a îmbunătățit semnificativ precizia prognosticului pentru diagnosticul bolii Alzheimer și a atrofiei cerebrale în lobii temporali mediali în timpul unei perioade de urmărire de trei ani”, spune Eero Vuoksimaa, cercetător al Academiei Finlandei, la Universitatea din Helsinki.
„Rezultatele subliniază importanța evaluării neuropsihologice ca o metodă rentabilă de diagnostic pentru ușoare tulburări cognitive din cauza bolii Alzheimer”.
Performanța slabă la două teste anticipează o atrofiere rapidă a creierului
Studiul a utilizat datele colectate în Statele Unite în cadrul Inițiativei Neuroimagistice a bolii Alzheimer (ADNI), care cuprinde 230 de indivizi cognitiv normali și 394 de indivizi cu insuficiență cognitivă ușoară pe baza performanței slabe a memorie,i într-o măsură de memorie episodică, mai precis a povestirii unei experiențe.
Cei cu insuficiență cognitivă ușoară au fost în continuare împărțiți în două grupuri, pe baza faptului că performanța lor de memorie a fost afectată doar într-o singură operație (povestirea experienței) sau două teste (tentative de repovestire și folosirea aceleiași liste de cuvinte).
Cercetătorii au investigat diferențele de bază între grupuri în ceea ce privește biomarkerii de boala Alzheimer din fluidul cerebrospinal, constatând ca cei care au făcut prost la ambele teste de memorie episodică se asemănau mai mult cu pacienții cu Alzheimer decât cei care au făcut prost doar la testul aducere aminte a unei povești.
„În timpul fazei de urmărire, atrofia creierului în lobii temporali medali ai celor care nu au reușit decât în testul de amintire a unei povești nu a fost diferită de participanții cognitiv sănătoși, în timp ce cei care au avut performanțe slabe atât în relatarea povestirii cât și în lista de cuvinte-test, atrofia creierului a fost mai rapidă”, explică Vuoksimaa.
Boala Alzheimer a fost diagnosticată la aproximativ jumătate dintre participanții care au efectuat prost în ambele teste de memorie episodică în perioada de studiu de trei ani, în timp ce doar 16% dintre cei cu performanțe slabe într-un singur test de memorie au primit acest diagnostic.
Câteva studii anterioare au arătat că testele de generare a listelor de cuvinte prezic riscul de boală Alzheimer, la fel ca și chiar și mai bine decât imagistica creierului sau biomarkeri ai lichidului cefalorahidian.
„În acest studiu, am folosit puncte de adaptare la vârstă ajustate pentru memorie, care produc o metoda de diagnostic direct adaptată la utilizarea clinică” arată Vuoksimaa, într-un material dat publicității de Universitatea din Helsinki. El continuă:
„Într-adevăr, o evaluare cuprinzătoare neuropsihologică, inclusiv cu cel puțin doua teste de memorie episodică ar putea fi introduse ca parte a evaluării de sănătate a populației în curs de îmbătrânire, în special în cazurile în care deficiența de memorie este suspectată”.
„Metoda noastră ar putea fi, de asemenea, folosită în selectarea participanților pentru studiile clinice de medicamente. Atunci când se caută terapia de prevenire a bolii Alzheimer, ar fi important să fim în măsura să identificăm acei indivizi a căror degradare cognitivă timpurie se datorează bolii Alzheimer”.
Studiul, integral, poate fi găsit AICI.
Un semnal neobișnuit care ar putea indica o tumoră cerebrală. Testul simplu al bătăilor din palme.
Boala Alzheimer este legată de creier. Acum, medicii vin cu o nouă ipoteză care schimbă tot ce se știa despre boala care macină creierul.
Cum o boală comună poate fi confundată cu demența. Semnele care dau de gândit. La ce să fii atent.
Obiceiul sănătos care dublează riscul de demență. Persoanele care au o anumită vârstă sunt cele mai expuse.
Acest test simplu depistează demența cu mult timp înainte ca primele simptome să fie evidente.
Alimentul care duce la Parkinson. Topește creierul.
Creierul este afectat după pensionare. Ce trebuie să faci pentru a-ți păstra funcția cognitivă.
Cea mai banală infecție care îți devorează creierul. Duce la Alzheimer.
Alzheimerul nu distruge doar memoria, ci zdruncină întregul organism din interior, celulă cu celulă.
Ce se întâmplă în creier când îți amintești de ceva. Detaliul major pe care nu ți l-a spus nimeni.
Un test de sânge simplu ar putea prezice demența cu ani înainte de apariția simptomelor. Are o precizie de 90%.
Consumul de ceai este asociat cu demența. Există un ingredient nociv care îți devastează creierul iremediabil.
Acesta este primul semn al bolii Parkinson. Apare cu cel puțin 10 ani înaintea tremorului.
Această boală îți fură 13 ani de viață. După diagnostic, speranța de viață scade considerabil.
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.
Aceasta este cantitatea de alcool care îți devastează creierul. Este mult mai puțină decât ai crede.
Riscul uriaș cu care se confruntă cardiacii. Boala fără vindecare pe care o pot dezvola.
Aceste medicamente extrem de frecvent utilizate sunt asociate cu un risc crescut de demență.
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență.
