Anevrismele cerebrale pot fi operate prin două metode. Cum se decide care variantă este mai potrivită pentru pacient.
Anevrismele cerebrale pot fi operate prin două metode. Este abordul chirurgical și cel endovascular. Conf. univ. dr. Corneliu Toader, medic neurochirurg, managerul Institutului Național de Neurologie și Boli Neurovasculare, a explicat în exclusivitate la Academia de Sănătate de la DC MEDICAL care este varianta cea mai potrivită pentru pacient.
”Care e procentul în care se recomandă bord chirurgical și câte pot fi rezolvate pe cale endovasculară?”, a întrebat prof. univ. dr. Irinel Popescu, realizatorul emisiunii Academia de Sănătate.
Operația de anevrism este adesea necesară pentru a preveni complicațiile grave sau decesul. Ca orice intervenție chirurgicală majoră, aceasta comportă riscuri. Dar beneficiile depășesc de obicei riscurile.
O durere de cap bruscă și severă sau alte simptome care ar putea fi legate de o ruptură de anevrism necesită teste. Testele pot determina dacă ați avut o hemoragie în spațiul dintre creier și țesuturile din jur. Acest tip de sângerare este cunoscut sub numele de hemoragie subarahnoidă. Testele pot determina, de asemenea, dacă ați avut un alt tip de accident vascular cerebral.
De asemenea, vi se pot face teste dacă prezentați simptome ale unui anevrism cerebral neînsuflețit. Aceste simptome pot include durere în spatele ochiului, modificări ale vederii sau vedere dublă.
”Aceasta este o situație care și astăzi se discută în lume. Foarte multe țări merg pe procedura chirurgicală. Statele Unite, România are un procent mult mai mare de anevrisme rezolvate pe cale chirurgicală.
Acolo sunt și specialiști foarte bine pregătiți în tehnica microchirurgicală și atunci rezultatele sunt foarte bune. Sunt țări cu o tradiție endovasculară, cum ar fi Franța, în care majoritatea covârșitoare a anevrismelor sunt rezolvate pe cale endovasculară.
Procedura endovasculară este ceva mai nouă. Cred că abia acum suntem în situația în care s-au strâns niște date și putem face o analiză retrospectivă. Nu este lipsită de riscuri.
Sunt anevrisme care se pot recanaliza, sunt anevrisme care nu se pretează la tehnica endovasculară. Tot ce este în circulația anterioară se poate opera cu succes, ceea ce este în circulația posterioară, mă refer la arteră vertebrală, la arteră bazilară, la arterele cerebrale posterioare, estemai bine să se rezolve pe cale endovasculară, pentru că vecinătatea trunchiului cerebral și micile vase care pleacă din aceste artere și care merg în trunchiul cerebral pretează la o multitudine de complicații postoperatorii, care sunt mai ușor de evitat pe cale endovasculară.
Toată lumea trebuie să știe că sunt și complicații ale tratamentului endovascular care sunt absolut redutabile. Se poate rupe anevrismul în momentul intervenției, atunci când se deschide respectiva spirală, se poate tromboza vasul din care pleacă anevrismul.
La malformații le arterio-venoase cele două proceduri se pot combina, se poate intra endovascular, după care se poate interveni chirurgical și se poate rezeca malformația.
Pentru că în cazul unei malformații arterio-venoase care are ca și simptom criza comițială invalidantă, după procedura endovasculară, efectul compresiv a malformației rămâne deci trebuie rezecată pentru a rezolva această simptomatologie clinică extrem de importantă, respectiv criza comițială care a adus practic bolnavul la medic”, a explicat conf. univ. dr. Corneliu Toader, în exclusivitate la Academia de Sănătate de la DC MEDICAL.
Vezi mai multe în VIDEO:
Ce nu ți-a spus nimeni despre biopsia clasică. Adevărul care te va surprinde.
