Autismul ar putea fi diagnosticat în 30 de secunde. Cercetătorii cred că este posibil

Autismul ar puta fi diagnosticat în 30 de secunde, cu ajutorul unei scanări RMN care să înregistreze activitatea creierului, ca răspuns la stimuli sociali și non-sociali. Ultima cercetare arată că se...
Oamenii de știință de la Wake Forest School of Medicine au facut un prim pas în dezvoltarea unui test al creierului pentru a diagnostica autismul.
Folosind imagistica cu rezonanță magnetică funcțională (fMRI), echipa a fost capabilă să măsoare răspunsul copiilor cu autism la diferite indicii de mediu, prin scanarea unei anumite părți a creierului implicată în atribuirea valorii interacțiunilor sociale, potrivit medicalxpress.com.
Rezultatele studiului sunt publicate în actuala ediție online a revistei Biological Psychology.
În prezent este nevoie de ședințe de câte două sau patru ore în care un clinician specializat este poate diagnostica autismul și, în cele din urmă, este o evaluare subiectivă pe baza experienței lor, a declarat cercetătorul principal al studiului, Kenneth Kishida, asistent profesor de fiziologie și farmacologie la Wake Forest School of Medicine, parte a Wake Forest Baptist Health.
„Testul nostru ar fi o măsurare rapidă, obiectivă, a creierului, pentru a determina dacă copilul răspunde în mod normal la stimulul social față de stimulul non-social, în esență un biomarker pentru autism.
Tulburarea spectrului de autism (TSA) este o tulburare de dezvoltare care afectează comunicarea și interacțiunea cu alte persoane. Institutul Național de Sănătate estimează că 1 din 60 de copii din Statele Unite sunt autiști.
În cadrul studiului, echipa condusa de Kishida si P. Read Montague, de la Virginia Tech, a testat reactivitatea cortexului ventricular medial prefrontal (vmPFC) la indiciile vizuale care au reprezentat o interacțiune socială extrem de apreciată la copii diagnosticați cu TSA, în comparație cu copiii care se dezvoltă normal. Studiul a inclus 40 de participanți cu vârste cuprinse între 6 și 18 ani; 12 au avut TSA și 28 erau cu dezvoltare normală (DN).
Activitatea creierului, scanată
În primul rând, participanții la studiu au fost scanați într-o fMRI în timp ce vizionează opt imagini de persoane sau obiecte, fiecare de mai multe ori. În fiecare set de imagini au fost incluse două poze auto-selectate ale unei persoane și obiecte preferate de la fiecare participant. Celelalte șase au fost imagini standardizate cu trei fețe și trei obiecte, fiecare reprezentând aspecte plăcute, neutre sau neplăcute dintr-o bază de date utilizată pe scară largă în experimentele psihologice.
După finalizarea scanării RMN de 12 până la 15 minute, copii au vizualizat același set de imagini pe ecranul computerului și le-au clasat în ordine, de la plăcut la neplăcut, cu o scală de alunecare auto-evaluată. În plus, perechi de imagini au fost văzute și clasificate în funcție de care le-a plăcut mai mault.
Diferențele, semnificative
„Conform studiului, răspunsul mediu al cortexului ventricular medial prefrontal (vmPFC) a fost semnificativ mai mic în grupul TSA decât în grupul cu dezvoltare normală. Utilizarea imaginilor ca un singur stimul pentru a capta 30 de secunde de date fMRI a fost suficientă pentru a diferenția grupurile TSA și DN”, a spus Kishida.
"Modul în care creierul a răspuns acestor imagini este în concordanță cu ipoteza noastră, conform căreia creierul copiilor cu autism nu codifică valoarea schimbului social în același mod ca și copiii cu o dezvoltare normală", a spus el. "Bazându-ne pe studiul nostru, ne propunem un test pentru autism în care un copil ar putea să intre într-un scaner, să fie arătat un set de imagini și în 30 de secunde să aibă o măsură obiectivă, care să indice dacă creierul lor răspunde în mod normal la stimuli sociali și non-sociali."
El a adăugat că această abordare ar putea ajuta, de asemenea, oamenii de știință să înțeleagă mai bine mecanismele creierului implicate în tulburarea de autism ca un întreg, precum și numeroasele variaii ale spectrului tulburării.
Studiul integral, AICI.
-
Patru alimente delicioase care îți protejează creierul13.10.2025, 15:34
-
Testul banal din analizele de rutină care îți poate salva ficatul13.10.2025, 13:41
-
-
Soluții rapide de reabilitare totală cu 4 sau 6 implanturi13.10.2025, 10:40
-
Băutura care protejează creierul. Este un cocktail care ar putea preveni demența
Băutura care protejează creierul. Este un cocktail care ar putea preveni demența.
"Curățarea creierului” în timpul somnului poate reduce riscul de demență. Cum faci asta
De ce ne trezim cu durere de cap dimineața
Ce se întâmplă în creier dacă te trezești devreme. Un neurolog trage un semnal de alarmă
Ce se întâmplă în creier dacă te trezești devreme. Un neurolog trage un semnal de alarmă.
Tehnologia digitală reduce riscul de demență la adulții în vârstă, arată un nou studiu
Ce se întâmplă cu vârstnicii. Linia fină care le protejează creierul și le oferă un "scut cognitiv" împotriva declinului mental.
5 semne timpurii care indică boala Alzheimer
Lucrul de zi cu zi care îți erodează creierul. Accelerează pierderea memoriei
8 semne timpurii ale sclerozei multiple
11 Aprilie, Ziua Mondială de luptă împotriva bolii Parkinson. După 200 de ani de la descrierea sa, boala NU este încă vindecabilă
Un semnal neobișnuit care ar putea indica o tumoră cerebrală. Testul simplu al bătăilor din palme
Un semnal neobișnuit care ar putea indica o tumoră cerebrală. Testul simplu al bătăilor din palme.
Amorțelile care anunță o problemă neurologică
Pierderile de memorie: stres sau boală neurologică?
Asta oprește boala Alzheimer! Uite cum se autocurăță creierul
Virusul aparent inofensiv care ar putea declanșa boala Parkinson
Combinația periculoasă care îți devastează creierul
Aflarea riscului de Alzheimer poate reduce anxietatea, dar și motivația pentru un stil de viață sănătos, arată un nou studiu
Obiceiul care triplează riscul de moarte
Obiceiul care triplează riscul de moarte. Îți fură ani de viață.
Problemele de sănătate mintală cresc riscul de demență
Demența, asociată cu reducerea speranței de viață. Pierderi semnificative în funcție de vârsta diagnosticării
Această boală îți fură 13 ani de viață. După diagnostic, speranța de viață scade considerabil.
Neurolog: Nu fac niciodată acest gest banal. Poate părea inofensiv, dar îți poate afecta creierul pe viață
Poluarea aerului atacă direct creierul. Particulele fine pot accelera Alzheimer și demența
Statul prea mult pe scaun îți poate micșora creierul, chiar dacă faci sport regulat
Lucrul care îți topește creierul fără să îți dai seama. Cea mai mare greșeală pe care o faci. Nimic nu te mai salvează.