Boala Alzheimer: mersul pe jos o poate întârzia considerabil

Riscul de Alzheimer ar putea fi redus cu ajutorul exercițiilor fizice. Persoanele care practică activități fizice sunt mai protejate împotriva declinului cognitiv și a neurodegenerării (pierderea țesutului cerebral) cauzat de boala Alzheimer, asta este ceea ce au descoperit cercetătorii din Massachusetts General Hospital (MGH). Într-o lucrare publicată în JAMA Neurologie, echipa a raportat, de asemena, că scăderea factorilor de risc vascular poate oferi o protecție suplimentară împotriva Alzheimer și poate întârzia progresia a bolii devastatoare.

Rezultatele din acest studiu vor fi prezentate la Alzheimer's Association International Conference din Los Angeles de către primul autor al studiului, Jennifer Rabin, acum la Universitatea din Toronto, Institutul de Cercetare Sunnybrook.

"Una dintre cele mai izbitoare constatări din studiul nostru a fost că activitatea fizică sporită, nu numai că a avut efecte pozitive asupra încetinirii declinului cognitiv, dar și asupra încetinirii ratei de pierdere a țesutului cerebral, de-a lungul timpului, la persoanele normale, care aveau niveluri ridicate de placă amiloidă în creier", spune Jasmeer Chhatwal, al Departamentului de Neurologie al MGH și autor al studiului.

Raportul sugerează că activitatea fizică ar putea reduce dilatarea corticală a b-amiloidului (Ab) și ar putea conserva structura materiei cenușii în regiunile creierului care au fost implicate în pierderea memoriei episodice și neurodegenerarea legată de Alzheimer.

Procesul fiziopatologic al bolii Alzheimer începe cu decenii înainte ca simptomele clinice să apară și se caracterizează prin acumularea precoce a proteinei b-amiloid.

Studiul MGH este printre primele care demonstrează efectele protectoare ale activității fizice și gestionarea riscului vascular în stadiul preclinic al bolii Alzheimer, în timp ce există posibilitatea de a interveni înainte de declanșarea unei pierderi neuronale substanțiale și a unei tulburări clinice. Deoarece nu există în prezent nicio terapie pentru boala Alzheimer, există o nevoie critică de a identifica potențialii factori de risc, pentru a putea fi întârziată progresia bolii, spune Chhatwal.

Efecte la mai puțin de 10.000 de pași pe zi

Studiul îmbătrânirii creierului Brain al MGH a evaluat activitatea fizică  a 182 de participanți adulți, în vârstă normală, inclusiv cei cu B-amiloid crescut, care au fost considerați cu risc ridicat de declin cognitiv. Acestora li s-au atașat pedometre, care au calculat numărul de pași făcuți în cursul zilei.

„Efectele benefice au fost observate la niveluri chiar modeste ale activității fizice, dar au fost cele mai proeminente la aproximativ 8.900 de pași, care este doar un pic mai puțin decât cei 10.000 pe care mulți dintre noi ne străduim să-i realizăm zilnic", notează coautorul Reisa Sperling, Centrul de Cercetare și Tratament Alzheimer și co-cercetător principal al studiului Brain Aging Harvard.

„Abordările intervenționale care țintesc factorii de risc vascular împreună cu exercițiile fizice au adăugat proprietăți benefice, deoarece ambele funcționează independent. Factorii de risc vascular măsurat de cercetători includ vârsta, sexul, greutatea, calitatea de fumător/nefumător, tensiunea arterială și eventual tratamentul pentru hipertensiune arterială.

"Amploarea beta-amiloidei și proteinelor tau determină, cu siguranță, stadiul pentru tulburări cognitive la vârsta înaintate, dar nu trebuie să uităm că este suficient să facem pași pentru a reduce rscul ca boala să avanseze, chiar și în cazul persoanelor care au acumulat aceste proteine", spune Chhatwal. "Boala Alzheimer și apariția declinului cognitiv este multifactorial și necesită o abordare multifactorială, dacă sperăm să-și schimbe traiectoria".