Boala Alzheimer, vizibilă în ochi, cu mulți ani înainte de apariția simptomelor

Boala Alzheimer (AD) începe să altereze și să afecteze creierul cu ani, chiar zeci de ani, înainte de apariția simptomelor, ceea ce face ca identificarea timpurie a riscului să fie cel mai important pentru încetinirea progresiei bolii.

Într-un nou studiu publicat în Neurobiology of Aging, oamenii de știință de la Universitatea din California San Diego School of Medicine spun că, cu evoluții ulterioare, măsurarea vitezei cu care se dilată pupila unei persoane în timp ce face teste cognitive ar putea fi o metodă cu costuri reduse, non-invazive, care să ajute la screeningul persoanelor cu risc genetic crescut de boală Alzheimer, înainte de începerea declinului cognitiv.

Cauzele care duc la Alzheimer 

În ultimii ani, oamenii de știință care cercetează patologia bolii Alzheimer și-au îndreptat în primul rând atenția către doi factori cauzali sau contributivi: acumularea plăcilor proteice în creier numite beta-amiloid și încurcăturile unei proteine numite tau. Ambele au fost legate de deteriorarea neuroni, ceea ce duce la disfuncții cognitive progresive.

Noul studiu se concentrează pe răspunsurile pupilei care sunt determinate de locus coeruleus (LC), un grup de neuroni din trunchiul creierului implicat în reglarea excitației și modularea funcției cognitive. Tau este primul biomarker cunoscut pentru boala Alzheimer; apare prima dată în LC și este mai puternic asociat cu cogniția decât beta-amiloidul. Studiul a fost condus de autorul William S. Kremen, doctor, și autorul principal Carol E. Franz, doctor, ambii profesori de psihiatrie și co-directori ai Center for Behavior Genetics of Aging at UC San Diego School of Medicine.

Dilatarea mai intensă a pupilelor, primul semn al bolii

LC determină răspunsul pupilar – schimbarea diametrului pupilelor ochilor - în timpul sarcinilor cognitive. (Pupilele devin mai mari, cu atât sarcina creierului este mai dificilă.) În lucrările publicate anterior, cercetătorii au raportat că adulții cu deficiență cognitivă ușoară, adesea un precursor al bolii Alzheimer, au prezentat o dilatare a pupilelor și un efort cognitiv mai mare decât indivizii normali, chiar dacă ambele grupuri au avut rezultate echivalente. În mod critic, în ultima lucrare, oamenii de știință leagă răspunsurile dilatației pupilare cu genele identificate ca fiind cu risc pentru boala Alzheimer.

"Având în vedere dovezile care leagă răspunsurile pupilare, LC și tau și asocierea între răspunsul pupilar și scorurile de risc poligenic de Alzheimer (o contabilitate agregată a factorilor pentru a determina riscul de boală Alzheimer moștenit al unei persoane), aceste rezultate sunt o dovadă a faptului că măsurarea răspunsului pupilar în timpul sarcinilor cognitive ar putea fi un alt instrument de screening pentru depistarea Alzheimerului înainte de apariția simptomelor", a spus Kremen.

Co-autori includ: Matthew S. Panizzon, Jeremy A. Elman, Anders M. Dale, Daniel E. Gustavson și Nathan Whitsel, UC San Diego; Eric L. Granholm, UC San Diego și Veterans Affairs San Diego Healthcare System; Ole A. Andreassen, Spitalul Universitar din Oslo; Nathan A. Gillespie și Michael C. Neale, Virginia Commonwealth University; Mark W. Logue, VA Boston Healthcare System și Boston University; Michael J. Lyons, Universitatea din Boston; și Chandra A. Reynolds, UC Riverside.