Coșmarurile, asociate cu demența. Cine este mai predispus

Coșmarurile săptămânale din timpul vârstei medii pot fi legate de un risc mai mare de demență. Până la 85% din populația adultă a raportat că se confruntă cu coșmaruri. Noi cercetări au descoperit că persoanele care experimentează vise urâte la vârsta mijlocie prezintă un risc mai mare de declin cognitiv, potrivit Medical News Today. 

Lucrarea a constatat, de asemenea, că persoanele care se confruntă cu vise urâte regulate sunt de două ori mai susceptibile de a dezvolta demență. Coșmarurile sunt neplăcute și pot fi dureroase, provocând sentimente negative de frică, anxietate, disperare și tristețe. Potrivit Fundației Sleep, dacă un vis dureros sau rău te face să te trezești, este clasificat ca un coșmar.

Vezi și: Locurile din casă care te pot îmbolnăvi. Care sunt cele mai riscante zone ale locuinței

Coșmarurile asociate declinului cognitiv

Deși adesea coșmarurile sunt asociate cu copilăria, între 50%-85% dintre adulți raportează că au coșmaruri, iar aproximativ 5% raportează că le experimentează săptămânal. Dacă sunt incluse și visele urâte, este posibil ca aceste cifre să fie mult mai mari. Cercetările au arătat că visele dureroase pot deveni mai frecvente odată cu vârsta și sunt asociate cu somnul deranjat și odihna inadecvată, ambele fiind legate de reducerea funcției cognitive și a raționamentului.

În ultimii ani, cercetătorii au investigat impactul viselor rele asupra bolilor degenerative asociate cu declinul cognitiv. Cercetările au arătat că persoanele cu boala Parkinson care experimentează vise urâte prezintă un risc mai mare de declin cognitiv și fizic.

Acum, noi cercetări efectuate la Universitatea din Birmingham au arătat că persoanele sănătoase care experimentează vise urâte la vârsta mijlocie prezintă un risc mai mare de declin cognitiv și demență. Studiul condus de Dr. Abidemi Otaiku, cercetător clinic în neurologie la Universitatea din Birmingham, este publicat în revista The Lancet, eClinicalMedicine.

”Am demonstrat pentru prima dată că visele urâte, sau coșmarurile, pot fi legate de riscul de demență și de declinul cognitiv în rândul adulților sănătoși din populația generală. Acest lucru este important deoarece există foarte puțini indicatori de risc pentru demență care pot fi identificați încă de la vârsta mijlocie.

Deși trebuie depuse mai multe eforturi pentru a confirma aceste legături, credem că visele urâte ar putea fi o modalitate utilă de a identifica persoanele cu un risc ridicat de a dezvolta demență, pentru a implementat strategii care ar putea încetini apariția bolii”, a declarat dr. Abidemi Otaiku, de la Centrul pentru Sănătatea Creierului Uman al Universității din Birmingham.

Vezi și: Praful care întărește oasele. Previne osteoporoza și menține sănătatea ochilor

Studii combinate

Pentru studiu, echipa de cercetare a recrutat două grupuri de persoane. Un grup de vârstă mijlocie format din 605 bărbați și femei cu vârste cuprinse între 35 și 64 de ani care au luat parte la studiul Midlife din Statele Unite (MIDUS) și i-au urmărit în medie timp de nouă ani. 

Al doilea grup a fost format din 2.269 de persoane cu vârsta de peste 65 de ani care au fost recrutate din studiul fracturilor osteoporotice (SOF) și fracturilor osteoporotice în studiile Men Study (MrOS) și au fost urmărite în medie timp de cinci ani.

Toți participanții au completat teste cognitive și chestionare despre calitatea somnului și coșmarurile din timpul nopții. În timpul perioadelor de urmărire, participanții au fost supuși la mai multe teste cognitive pentru a-și evalua memoria de lucru, raționamentul, viteza de procesare și fluența.

Vezi și: Foamea permanentă, semnele pe care le transmite organismul. Ce boli ai putea avea

Declinul cognitiv, visele rele și vârsta

Cercetătorii au descoperit că persoanele cu vârste cuprinse între 35 și 64 de ani care au avut coșmaruri au fost de patru ori mai susceptibile de a experimenta declinul cognitiv. În grupul mai în vârstă, visele rele au fost legate de un risc crescut de demență.

Echipa a remarcat că persoanele care au experimentat săptămânal vise urâte au fost de două ori mai susceptibile de a fi diagnosticate cu demență în comparație cu persoanele care nu au experimentat vise dureroase, mai notează Medical News Today.

Echipa a constatat, de asemenea, că bărbații sunt mai expuși riscului, bărbații mai în vârstă care se confruntă săptămânal cu vise dureroase fiind de cinci ori mai predispuși să dezvolte demență.

Coșmarurile pot prezice declinul cognitiv

Cu toate acestea, acest studiu a demonstrat că visele dureroase pot fi legate de declinul cognitiv și riscul de demență la adulții sănătoși. Acest lucru ar putea reprezenta un pas important înainte în îngrijirea demenței, deoarece există puțini factori de risc de demență sau declin cognitiv identificabile la vârsta mijlocie.

Vezi și: Forma corpului, element pentru diagnosticarea unor boli. Femeile, în atenția medicilor

Demența, primele simptome. La ce trebuie să fii atent

Declinul cognitiv ușor, precum și pierderile de memorie sunt o parte normală a îmbătrânirii. Însă există situații în care problemele de memorie indică ceva mai grav.

”În unele cazuri, de obicei în demența foarte timpurie, poate fi destul de greu să se decidă dacă dificultățile unei persoane au devenit suficiente pentru ca aceasta să se califice drept afectarea funcțiilor vieții cotidiene”, susține dr. Leslie Kernisan, notează EatThis.

Iar răspunsurile la câteva întrebări simple, dar importante, cum ar fi uitarea luării medicamentelor, pot să determine dacă aceste probleme de memorie ar putea fi un semn de demență.

Vezi și: Pijamalele, responsabile de calitatea somnului și a sănătății. Cum să alegi îmbrăcămintea de noapte

Dificultate cu mai multe tipuri de funcții mentale

Demența este mai mult decât o pierdere de memorie, o serie dintre funcțiile mentale putând fi afectate de aceasta.

”Deși este obișnuit ca memoria să fie afectată, alte părți ale funcției de gândire pot fi afectate”, spune dr. Kernisan. ”Manualul DSM-5 din 2013 enumeră aceste șase tipuri de funcții cognitive de luat în considerare: învățare și memorie, limbaj, funcție executivă, atenție complexă, funcție perceptiv-motorie, cogniție socială. Dificultățile reprezintă un declin față de nivelul anterior de abilitate al persoanei. Nu poate fi vorba de probleme de citire sau de matematică pe tot parcursul vieții sau chiar de grații sociale. Aceste probleme ar trebui să reprezinte o schimbare, în comparație cu abilitățile obișnuite ale persoanei ca adult”, susține dr. Kernisan.

Citește mai departe AICI