Cum poate fitness-ul cardiorespirator să protejeze sănătatea cognitivă pe măsură ce îmbătrânim. Reducerea riscului de demență printr-un stil de viață activ

Exercițiile fizice regulate și condiția cardio-respiratorie pot reduce riscul de demență, chiar și pentru cei predispuși genetic.
Demența, care afectează peste 55 de milioane de persoane din întreaga lume, este a șaptea cauză principală de deces la nivel global. Factorii care cresc riscul de demență includ lipsa de activitate fizică, diabetul necontrolat, hipertensiunea arterială, pierderea auzului, consumul de tutun și alcool, iar unele persoane au o predispoziție genetică la gena APOE e4.
Un nou studiu efectuat la adulții în vârstă a arătat că o condiție fizică cardiorespiratorie mai ridicată este asociată cu performanțe cognitive mai bune, chiar și la persoanele cu predispoziție genetică pentru demență. Cu toate acestea, studiile sugerează din ce în ce mai mult o asociere pozitivă între activitatea fizică și riscul redus de declin cognitiv.
Legătura dintre activitatea fizică și sănătatea creierului
Un nou studiu sugerează că persoanele în vârstă, chiar și cele cu gena APOE e4, ar putea să își reducă riscul de demență prin menținerea condiției cardio-respiratorii. Studiul, publicat în British Journal of Sports Medicine, a constatat că o condiție fizică cardiorespiratorie mai ridicată a fost asociată cu performanțe cognitive mai bune în mai multe funcții susceptibile de declin în timpul îmbătrânirii.
Cercetarea, publicată în British Journal of Sports Medicine, este valoroasă deoarece a combinat un test de fitness gold-standard cu mai multe măsuri ale funcției cognitive. Claire Sexton, DPhil, directorul senior al programelor științifice și de informare al Asociației Alzheimer, a declarat că știința privind reducerea riscului de demență evoluează și că până la 40 % din cazurile de demență la nivel mondial pot fi atribuite factorilor de risc modificabili.
Grupele de vârsta vizate de studiu
Studiul a implicat 648 de participanți cu vârste cuprinse între 65 și 80 de ani a evaluat capacitatea lor cardiorespiratorie cu ajutorul unui test de efort gradat pe o bandă de alergare motorizată.
Participanții erau sănătoși din punct de vedere cognitiv și nu aveau diabet, afecțiuni neurologice sau cardiovasculare grave. Au fost excluși cei care au raportat mai mult de 20 de minute de activitate fizică structurată moderată până la viguroasă.
Studiul a monitorizat consumul de oxigen, tensiunea arterială, măsurătorile ECG și efortul perceput. Cel mai mare consum de oxigen înregistrat în timpul testului, VO2max, a fost utilizat pentru a măsura capacitatea cardiorespiratorie.
Participanții au avut un VO2max mediu de 21,68 ml/kg/min, bărbații având un VO2max bun de 30-40 ml/kg/min, iar femeile în jur de 25-35 ml/kg/min. Purtătorii genei APOE e4 au fost identificați pe baza analizelor de sânge, iar medicația beta-blocantă a fost înregistrată pentru a evalua efectele asupra condiției cardio-respiratorii la aceste persoane.
Foto: Freepik @The Yuri Arcurs Collection
O formă fizică bună rezultă într-o funcție cognitivă mai bună
Studiul efectuat la Pacific Neuroscience Institute a constatat că persoanele cu o condiție cardio-respiratorie mai bună au performat mai bine în toate cele cinci funcții cognitive evaluate, indiferent de vârstă sau de mediul genetic.
Asocierea a fost observată la participanții cu gena APOE e4 și care luau beta-blocante. Constatările sunt în concordanță cu cercetările anterioare și consolidează importanța sănătății cardiovasculare pentru îmbătrânirea creierului.
Cu toate acestea, studiul nu poate confirma legătura de cauzalitate și ar trebui să fie considerat ca parte a unui ansamblu mai larg de dovezi. Constatările sunt salutate de antrenorul pentru sănătatea creierului Ryan Glatt, care a salutat constatările, dar a avertizat că studiul nu poate confirma legătura de cauzalitate.
Cum poate îmbunătăți sănătatea creierului fitness-ul cardiorespirator
Sănătatea cardiovasculară precară poate duce la probleme de sănătate fizică și poate contribui la demență, provocând accidente vasculare cerebrale cardioembolice și demență multi-infarct sau vasculară.
Această demență subcorticală cu încetinire cognitivă este diferită de demența Alzheimer, care se caracterizează prin pierderi de memorie mai recente. Maximizarea condiției cardio-respiratorii poate contribui la reducerea acestor riscuri, mecanismele incluzând efectele condiției aerobice asupra fluxului sanguin cerebral, stresului oxidativ, sinaptogenezei, factorilor neurotrofici, sistemelor neurotransmițătoare și altele.
Îmbunătățirea sănătății cardiovasculare poate reduce riscul de demență prin creșterea fluxului sanguin, reducerea inflamației și susținerea metabolismului cerebral general. Cu toate acestea, sunt necesare verificări suplimentare pentru a confirma aceste mecanisme plauzibile.
Schimbările care pot proteja memoria și gândirea odată cu vârsta
Sănătatea cardiovasculară precară poate duce la probleme de sănătate fizică și poate contribui la demență, o demență subcorticală cu încetinire cognitivă. Fitness-ul cardiorespirator poate contribui la reducerea acestor riscuri prin îmbunătățirea fluxului sanguin, scăderea inflamației și susținerea metabolismului cerebral general.
Autorii unui studiu sugerează că mecanismele pot include efecte ale fitnessului aerobic asupra fluxului sanguin cerebral, stresului oxidativ, sinaptogenezei, factorilor neurotrofici, sistemelor de neurotransmițători și altele. Îmbunătățirea sănătății cardiovasculare poate reduce riscul de demență prin creșterea fluxului sanguin, scăderea inflamației și susținerea metabolismului general al creierului.
Cu toate acestea, sunt necesare verificări suplimentare. Două treimi dintre adulți prezintă cel puțin un factor de risc potențial major pentru demență și, fără nicio schimbare, numărul americanilor cu Alzheimer s-ar putea dubla până la mijlocul secolului.
Exercițiile fizice regulate și menținerea condiției fizice sunt esențiale pentru protejarea memoriei și a gândirii. Alte măsuri importante subliniate de Asociația Alzheimer includ provocarea minții prin învățarea de noi abilități, controlul tensiunii arteriale și gestionarea diabetului, un somn adecvat și regulat, consumul de alimente sănătoase și controlul greutății.
Încorporarea acestor măsuri în viața de zi cu zi poate oferi beneficii optime și nu este niciodată prea devreme sau prea târziu pentru a începe.
-
-
Donald Trump, din nou la spital12.10.2025, 09:57
-
-
-
Apa îmbuteliată, riscuri uriașe. Duce la cancer11.10.2025, 22:22
Sindromul de tunel carpian: semnul dat de furnicături în mână. 3 simptome subtile ale bolii
Ceața mentală, o consecință pe termen lung a long COVID
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.
Legătura dintre boala inflamatorie intestinală și demența. De ce ne pierdem memoria
Cea mai cruntă boală despre care nu ți-a vorbit nimeni: Batten. Palatul Parlamentului se luminează turcoaz
Testul simplu care depistează demența. Pune diagnosticul înainte ca simptomele să apară
Acest test simplu depistează demența cu mult timp înainte ca primele simptome să fie evidente.
Asta oprește boala Alzheimer! Uite cum se autocurăță creierul
Un nou indiciu în Alzheimer. Boala ar putea fi legată de vasele de sânge, nu doar de creier
Boala Alzheimer este legată de creier. Acum, medicii vin cu o nouă ipoteză care schimbă tot ce se știa despre boala care macină creierul.
Claritate pentru minte: Când să investigăm semnalele neurologice
Problemele de sănătate mintală cresc riscul de demență
Semnul banal care îți arată că faci demență. Apare cu 10 ani înainte
Semnul banal care îți arată că faci demență. Apare cu 10 ani înainte și NU este vorba de pierderea memoriei.
Poluarea aerului atacă direct creierul. Particulele fine pot accelera Alzheimer și demența
Boala care paralizează mușchii poate fi depistată cu 10 ani înainte: testul care dă speranță
Boala Parkinson: Semne timpurii pe care nu trebuie să le ignori
Substanța ascunsă în creierul fiecăruia dintre noi. Legătura șocantă cu bolile neurologice
Leziunile cerebrale cresc riscul de glioblastom. Ce simptome să urmărești
Un test de sânge simplu ar putea prezice demența cu ani înainte de apariția simptomelor. Are o precizie de 90%
Un test de sânge simplu ar putea prezice demența cu ani înainte de apariția simptomelor. Are o precizie de 90%.
Grăsimea abdominală și de pe brațe, posibil indicator timpuriu al demenței
Acest semn banal îți arată dacă vei face demență. Dacă vezi ASTA, creierul tău este afectat.
Băutura care protejează creierul. Este un cocktail care ar putea preveni demența
Băutura care protejează creierul. Este un cocktail care ar putea preveni demența.
5 semne timpurii care indică boala Alzheimer
Pierderea mirosului, semn timpuriu al bolii Alzheimer
8 semne timpurii ale sclerozei multiple
Adevărul ascuns despre băuturile care îți distrug creierul
Băuturile care îți condamnă creierul la demență. Au efect pe termen lung.