Distrofia musculară: descoperirea care ar putea face posibil un tratament

Distrofia musculară ar putea fi tratată cu un nou tip de tratament proiectat de cercetători. Descoperirea lor ar putea face posibil tratamentul.
Cercetătorii au proiectat un potențial tratament nou pentru una dintre cele mai frecvente forme de distrofie musculară, potrivit unui nou studiu publicat astăzi în Proceedings of the National Academy of Sciences.
Toshifumi Yokota, profesor de genetică medicală la Universitatea din Alberta, a condus o echipă din Canada și SUA care a creat și a testat molecule sintetice de tip ADN care interferează cu producerea unei proteine toxice care distruge mușchii la persoanele cu distrofie musculară facioscapulohumerale. (FSHD).
FSHD apare la una din 8.000 de persoane și provoacă slăbiciune progresivă în mușchii feței, umerilor și membrelor. Debutul este de obicei la adolescență sau la vârsta adultă timpurie. Unii pacienți au probleme cu respirația; mulți folosesc un scaun cu rotile. Toți se confruntă cu dizabilități pe viață.
„În prezent, nu există vindecare pentru FSHD”, a spus Yokota, care și-a dedicat cariera căutării tratamentelor pentru toate formele de distrofie musculară.
Acest document arata potentialul pentru acest nou tip de terapie si face progrese către găsirea unui posibil tratament.
Există zeci de tipuri de distrofie musculară, aproape toate implică diferite mutații genetice care duc la slăbirea mușchilor. Dostrofi musculară facioscapulohumerale, a treia formă cea mai frecventă de distrofie musculară, determină pacienții să producă proteina DUX4, care dăunează celulelor musculare și provoacă moartea celulelor.
„Scopul nostru este să doborâm producția de DUX4, astfel încât celulele lor musculare să poată supraviețui”, a spus Yokota.
Echipa sa a proiectat moleculele de tratament, cunoscute din punct de vedere tehnic sub denumirea de oligonucleotide antisens blocante de acid nucleic (LNA), sau "gapmers" pe scurt. Acestea vizează în mod specific locația în gena care determină producția DUX4.
Cercetătorii au testat tratamentul în celulele derivate de la pacient în laborator și pe șoareci.
„Am folosit o concentrație foarte mică a tratamentului și a doborât mai mult de 99 la sută din producția DUX4, deci acest lucru este extrem de eficient”, a spus Yokota.
Cercetătorii au descoperit că celulele musculare erau mai mari și mai funcționale după tratament.
Yokota a remarcat că terapia „gapmer” a fost dezvoltată pentru boli precum colesterolul ridicat, boala Huntington și chiar unele tipuri de cancer. Nu a fost încă aprobată pentru boli musculare, cum ar fi distrofia musculară.
Cercetătorii vor testa cât durează beneficiile tratamentului și dacă are efecte secundare. Ei au solicitat un brevet și caută un partener al companiei farmaceutice care să conducă testele clinice.
-
-
-
Cine sunt pacienții care au nevoie de statine12.10.2025, 22:01
-
-
Ce a găsit Alexandru Rogobete într-un spital din România12.10.2025, 18:49
Secretul neașteptat care îți protejează creierul după 50 de ani. Nu are legătură cu pastilele
Acesta este secretul unui creier sănătos. Previne pierderile de memorie și nu sunt necesare pastile.
Legătura dintre boala inflamatorie intestinală și demența. De ce ne pierdem memoria
Amorțelile care anunță o problemă neurologică
Pierderea mirosului, semn timpuriu al bolii Alzheimer
Un test de sânge simplu ar putea prezice demența cu ani înainte de apariția simptomelor. Are o precizie de 90%
Un test de sânge simplu ar putea prezice demența cu ani înainte de apariția simptomelor. Are o precizie de 90%.
Lucrul care îți distruge creierul. Îl faci imediat ce deschizi ochii
Lucrul care îți distruge creierul. Îl faci imediat ce deschizi ochii. Și nu, nu este vorba de butonatul telefonului.
Alzheimer, debut silențios. Biomarkerii bolii apar de la 24 de ani
Vârsta la care apar primele semne ale bolii Alzheimer. E șocant! E mult mai devreme decât credeai.
Testul care îți arată dacă riști demența mai devreme decât crezi!
Pierderile de memorie: stres sau boală neurologică?
Incontinența după un AVC ar putea fi tratată
Robotul de dimensiunea unui bob de orez care poate schimba neurochirurgia. Poate fi folosit pentru biopsii cerebrale sau Parkinson
Persoanele cu sindromul picioarelor neliniștite, risc crescut de Parkinson
Alzheimerul, o boală a întregului organism. Nu afectează doar creierul – studiu
Alzheimerul nu distruge doar memoria, ci zdruncină întregul organism din interior, celulă cu celulă.
Psilocibina din ciuperci, posibil nou tratament pentru simptomele Parkinson
Ciupercile care ameliorează simptomele bolii Parkinson. Arată îmbunătățiri neașteptate în starea pacienților.
Studiu: Doar 10 zile de inactivitate pot afecta sănătatea creierului
Acesta este cel mai rău lucru pentru creier. Îl macină în totalitate.
Boala Alzheimer, depistată cu ani înainte de apariția simptomelor. Tehnica, disponibilă în SUA
Boala Alzheimer, depistată cu ani înainte de apariția simptomelor. Tehnica, disponibilă în SUA. Când va fi disponibilă și în Europa.
11 Aprilie, Ziua Mondială de luptă împotriva bolii Parkinson. După 200 de ani de la descrierea sa, boala NU este încă vindecabilă
Troznitul gâtului, risc pentru AVC. Un medic neurolog vine cu explicații
Obiceiul relaxant care poate provoca AVC. Ce să nu mai faci niciodată.
Semnul banal care îți arată că faci demență. Apare cu 10 ani înainte
Semnul banal care îți arată că faci demență. Apare cu 10 ani înainte și NU este vorba de pierderea memoriei.
Aflarea riscului de Alzheimer poate reduce anxietatea, dar și motivația pentru un stil de viață sănătos, arată un nou studiu
Cantitatea de alcool care îți devastează creierul. E mai puțină decât ai crede
Aceasta este cantitatea de alcool care îți devastează creierul. Este mult mai puțină decât ai crede.
Ce se întâmplă în creier când zicem "Aha". Impactul nebănuit asupra rețelei cerebrale
Ce se întâmplă în creier când îți amintești de ceva. Detaliul major pe care nu ți l-a spus nimeni.