Encefalita anti-NMDAR, boala autoimună rară. Este diagnosticată greșit ca tulburare mintală

Această boală autoimună este diagnosticată greșit. Simptomele sunt similare cu ale unei afecțiuni debitante.
Encefalita anti-NMDAR este o afecțiune ale cărei simptome se aseamănă foarte mult cu cele ale tulburărilor psihice, subliniind necesitatea unor diagnostice mai precise și a tratamentelor personalizate.
Legătura dintre simptomele neurologice și cele psihice
Encefalita anti-NMDAR este o boală autoimună rară în care anticorpii corpului atacă receptorii din creier. Simptomele seamănă cu cele ale tulburărilor bipolare sau de schizofrenie.
Encefalita anti-NMDAR afectează în principal femeile tinere și provoacă simptome care adesea imită schizofrenia, inclusiv psihoze și tulburări de memorie. Totuși, această afecțiune are un mecanism biologic distinct.
Potrivit profesorului Hiro Furukawa de la Cold Spring Harbor Laboratory, anticorpii la persoanele afectate țintesc receptorii N-methyl-D-aspartat (NMDAR), esențiali pentru memorie și cogniție. Inflamația cerebrală rezultată perturbă funcțiile acestor receptori, ceea ce duce la simptome asemănătoare cu cele ale tulburărilor mintale, potrivit studiului publicat în Nature.
Provocări în diagnostic
Encefalita anti-NMDAR a fost identificată prima dată în 2008, dar, având în vedere natura sa rară, nivelul de conștientizare în rândul profesioniștilor din sănătate este încă limitat. Diagnosticele greșite pot determina pacienții să fie tratați incorect pentru schizofrenie, tulburare bipolară sau alte afecțiuni psihiatrice.
"Este posibil ca unii pacienți diagnosticați cu schizofrenie să aibă, de fapt, această boală autoimună", explică Furukawa, subliniind nevoia unor abordări mai bune de diagnostic, potrivit SciTechDaily.
Vezi și: Cancerul bronhopulmonar, tratament în stadiile incipiente. Dr. Michael Schenker: Prognostic bun
Encefalita anti-NMDAR - FOTO: Freepik
Medicina personalizată, necesară
Într-un studiu recent, echipa lui Furukawa a descoperit că anticorpii anti-NMDAR se leagă de receptorii creierului în moduri unice, ceea ce sugerează că boala se manifestă diferit de la un pacient la altul. Această variabilitate a modului de legare a anticorpilor ar putea explica de ce simptomele și răspunsurile la tratament variază.
De exemplu, anumite tipare de legare ar putea corespunde unor simptome specifice, deschizând calea pentru terapii țintite bazate pe profilurile individuale ale pacienților. Medicina personalizată ar putea fi, astfel, un pas crucial înainte pentru encefalita anti-NMDAR, permițând furnizorilor de sănătate să adapteze tratamentele mai precis.
Implicații pentru medicina psihiatrică
Conștientizarea encefalitei anti-NMDAR ar putea revoluționa îngrijirea psihiatrică. Estimările actuale arată că afectează aproximativ una din 1,5 milioane de persoane, deși această cifră ar putea fi subestimată dacă unele cazuri sunt diagnosticate greșit.
Dacă cercetările viitoare vor arăta că mai mulți pacienți psihiatrie au probleme autoimune de fond, această descoperire ar putea duce la tratamente mai precise, care să abordeze direct mecanismul bolii, în loc să gestioneze doar simptomele.
"Înțelegerea rolului anticorpilor în simptomele psihiatrice ar putea schimba dramatic atât diagnosticele, cât și terapiile", a mai spus prof. Furukawa.
-
Operațiile de cancer, impact asupra imunității12.10.2025, 16:36
-
-
Alexandru Rogobete, anunț important despre analizele medicale12.10.2025, 14:01
-
Otrava pe care o conțin rujurile. Ce trebuie să știi12.10.2025, 12:29
-
Terapie prin tango pentru Parkinson. Pași simpli care aduc echilibru și bucurie
Cum se schimbă mintea vârstnicilor odată cu demența. Lucrul trecut cu vederea pe care nu îl mai pot stăpâni
Cum se schimbă mintea vârstnicilor odată cu demența. Lucrul trecut cu vederea pe care nu îl mai pot stăpâni.
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență.
Boala care paralizează mușchii poate fi depistată cu 10 ani înainte: testul care dă speranță
Demența, boala ignorată. De ce pacienții așteaptă ani întregi un diagnostic
Testul simplu care depistează demența. Pune diagnosticul înainte ca simptomele să apară
Acest test simplu depistează demența cu mult timp înainte ca primele simptome să fie evidente.
Claritate pentru minte: Când să investigăm semnalele neurologice
Obiceiul zilnic care provoacă demență. Nici nu te-ai gândit la el!
Cea mai cruntă boală despre care nu ți-a vorbit nimeni: Batten. Palatul Parlamentului se luminează turcoaz
Alzheimerul, o boală a întregului organism. Nu afectează doar creierul – studiu
Alzheimerul nu distruge doar memoria, ci zdruncină întregul organism din interior, celulă cu celulă.
Statul prea mult pe scaun îți poate micșora creierul, chiar dacă faci sport regulat
Lucrul care îți topește creierul fără să îți dai seama. Cea mai mare greșeală pe care o faci. Nimic nu te mai salvează.
Ce se întâmplă în creier dacă te trezești devreme. Un neurolog trage un semnal de alarmă
Ce se întâmplă în creier dacă te trezești devreme. Un neurolog trage un semnal de alarmă.
Oboseala cronică după un mini-accident vascular cerebral, simptom ignorat
Epuizarea poate persista până la un an după un accident vascular tranzitoriu, mai ales la persoanele cu anxietate sau depresie anterioară.
Alimentele care îți distrug creierul în 4 ore după consum
Poluarea aerului atacă direct creierul. Particulele fine pot accelera Alzheimer și demența
Afecțiunile intestinale pot semnala Alzheimer cu ani înainte de apariția simptomelor
Șase lucruri surprinzătoare legate de Alzheimer
Exercițiul aerobic post-accident vascular cerebral, sigur și benefic pentru creier
Sciatica: cauza, simptome, tratament. 3 greșeli pe care le facem zilnic
Pierderea mirosului, semn timpuriu al bolii Alzheimer
Amețelile frecvente ar putea fi un simptom al sindromului PoTS, asociat cu long-COVID
Amețelile frecvente ar putea fi un simptom al sindromului PoTS, asociat cu long-COVID.