Timpul nu trece mai repede, ci doar îl percepem diferit odată cu înaintarea în vârstă. Acesta este rezultatul unei cercetări știinifice publicate recent.
Un cercetător al Universității Duke are o nouă explicație pentru motivul pentru care acele zile nesfârșite ale copilăriei păreau să dureze mult mai mult decât acum, fizic.
Potrivit lui Adrian Bejan, J.A. Jones, profesor de inginerie mecanică la Duke, această discrepanță aparentă temporală poate fi pusă pe seama vitezei mereu încetinite la care imaginile sunt obținute și prelucrate de creierul uman, pe măsură ce corpul îmbătrânește.
Teoria a fost publicată online pe 18 martie în revista European Review. "Oamenii sunt adesea uimiți de cât de mult își amintesc din zilele care păreau să dureze o veșce în tinerețe", a spus Bejan. "Nu este faptul că experiențele lor au fost mult mai profunde sau mai semnificative, ci doar că au fost procesate «la foc rapid»", scrie Science Daily.
Bejan atribuie acest fenomen schimbărilor fizice ale corpului uman îmbătrânit. Pe măsură ce rețelele de nervi și neuroni încurcate devin mature, ele cresc în mărime și complexitate, ducând la formarea unor căi mai lungi pe care semnalele le străbat. Pe măsură ce aceste căi încep să îmbătrânească, ele se degradează, oferind mai multă rezistență la fluxul de semnale electrice.
Aceste fenomene fac ca viteza cu care noile imagini mentale sunt dobândite și procesate să scdă odată cu vârsta. Acest lucru este evidențiat de cât de des se mișcă ochii sugarilor în comparație cu adulții, a remarcat Bejan - deoarece copiii procesează imagini mai repede decât adulții, ochii lor se mișcă mai des, dobândind și integrând mai multe informații.
Rezultatul final este că, deoarece persoanele în vârstă vizionează mai puține imagini noi în aceeași cantitate de timp real, le pare ca și cum timpul trece mai repede. "Mintea umană simte schimbarea timpului când imaginile percepute se schimbă", a spus Bejan. "Prezentul este diferit de trecut, deoarece vizionarea mentală s-a schimbat. Zilele păreau să dureze mai mult în tinerețe, deoarece mintea tânără primește mai multe imagini în timpul unei zile decât aceeași minte la bătrânețe".
Vezi studiul original AICI.
Obiceiul sănătos care dublează riscul de demență. Persoanele care au o anumită vârstă sunt cele mai expuse.
Ce se întâmplă în creier după 40 de ani. Schimbările sunt ireversibile și cu impact major.
Un test rapid de 15 minute ar putea îmbunătăți șansele pacienților cu AVC de a evita leziunile cerebrale.
Semnul banal care îți arată că faci demență. Apare cu 10 ani înainte și NU este vorba de pierderea memoriei.
Cum se schimbă mintea vârstnicilor odată cu demența. Lucrul trecut cu vederea pe care nu îl mai pot stăpâni.
Un simplu examen ocular ar putea deveni cheia diagnosticării bolii Parkinson înainte de apariția simptomelor motorii.
Această terapie ameliorează semnificativ simptomele pacienților cu Alzheimer. Medicii susțin că toți pacienții văd efecte benefice.
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență.
Acești 10 factori cresc riscul de AVC și contribuie la gravitatea acestuia.
Acest semn banal îți arată dacă vei face demență. Dacă vezi ASTA, creierul tău este afectat.
Ce trebuie să știi dacă ai avut AVC. Detaliul care arată că ai mari probleme neurologice.
Lipsa acestei vitamine îți afectează grav creierul. Duce la tulburări neurologice. Crește inflamația creierului.
Amețelile frecvente ar putea fi un simptom al sindromului PoTS, asociat cu long-COVID.
Aceste medicamente extrem de frecvent utilizate sunt asociate cu un risc crescut de demență.
De ce ne blocăm de spate. Ce semnal ne transmite, de fapt, organismul când apare contractura musculară.
De ce ne e poftă de ceva dulce. Ce semnal transmite, de fapt, creierul.
Obiceiul care triplează riscul de moarte. Îți fură ani de viață.
Acestea sunt cele 5 semne banale ale tumorilor cerebrale. Dacă simți ASTA, ești în mare pericol.
