Nutrienții joacă un rol semnificativ în susținerea funcțiilor cognitive la vârsta înaintată, iar un nou studiu evidențiază importanța magneziului și calciului pentru sănătatea...
Un nou studiu publicat în revista Nutrients a constatat că nivelurile scăzute de magneziu și calciu din sânge sunt asociate cu performanțe cognitive mai slabe la persoanele de peste 60 de ani.
Cercetarea, care se bazează pe cercetări anterioare, a constatat că vârsta, IMC și insuficiența cardiacă cronică sunt toate asociate cu modificări ale abilităților de gândire. Nivelurile mai scăzute de calciu și magneziu din sânge au fost, de asemenea, legate de performanțe cognitive mai slabe în testele cognitive. Declinul cognitiv nu este inevitabil, deoarece sistemele și organele corpului se schimbă lent, inclusiv creierul.
Este important să se facă distincția între declinul cognitiv, o parte normală a îmbătrânirii, și demență, care nu este. Declinul cognitiv poate face viața de zi cu zi mai dificilă, iar înțelegerea factorilor care contribuie la declinul cognitiv este vitală pe măsură ce vârsta medie crește constant. Recent, deficiențele de magneziu și calciu au atras atenția.
Studiile sugerează că un aport crescut de magneziu la adulții în vârstă duce la îmbunătățirea capacităților cognitive. Cu toate acestea, datele privind aportul de calciu sunt contradictorii, unele sugerând că acesta reduce riscul de demență, în timp ce altele sugerează că poate crește riscul.
În plus, unele cercetări sugerează că raportul dintre magneziu și calciu poate avea un impact asupra sănătății creierului pe măsură ce îmbătrânim. Un nou studiu explorează aceste legături folosind o abordare diferită.
Studiul a adoptat o abordare mai directă a măsurării micronutrienților, măsurând direct nivelurile de calciu și magneziu din sânge. Acesta este primul de acest gen, deoarece cercetările anterioare s-au bazat pe chestionare privind frecvența alimentelor, care sunt predispuse la erori și oferă o imagine instantanee a dietei unui individ pe parcursul unei zile sau săptămâni.
Studiul a implicat 1.220 de participanți în vârstă de 60 de ani sau mai mult, care au fost spitalizați la momentul studiului. De asemenea, le-au măsurat IMC-ul și au evaluat performanțele cognitive folosind două teste diferite. Cercetătorii speră că această metodă va oferi răspunsuri mai clare la problema aportului de micronutrienți.
Un studiu a constatat că vârsta înaintată și insuficiența cardiacă au fost asociate cu performanțe cognitive mai slabe într-o cohortă, în timp ce un IMC mai mare a fost legat de performanțe mai bune.
Participanții cu niveluri mai scăzute de magneziu sau calciu în sânge au avut rezultate mai slabe la două teste cognitive, Mini-Mental State Examination (MMSE) și Clock-Drawing Test (CDT).
În mod interesant, persoanele cu niveluri sănătoase de magneziu, dar cu niveluri scăzute de calciu, au avut, de asemenea, rezultate slabe. Cu toate acestea, persoanele cu un nivel scăzut de magneziu, dar cu un nivel sănătos de calciu, nu au prezentat tulburări cognitive atât de pronunțate.
Catherine Gervacio, nutriționist autorizat și consultant în diete pentru WOWMD, a explicat că persoanele cu un nivel scăzut de calciu au avut cele mai mici scoruri la testele cognitive, sugerând că calciul ar putea avea o legătură individuală mai puternică cu sănătatea cognitivă decât magneziul.
Persoanele cu scoruri de demență au avut niveluri mai scăzute de magneziu și calciu decât cele care au obținut scoruri mai ridicate la testele cognitive. Autorii nu au găsit nicio corelație între calciu și magneziu cu performanțele cognitive.
Foto: Freepik @ImageFlow
Întrebarea dacă adulții în vârstă ar trebui să ia suplimente pentru sănătatea creierului a fost ridicată de nutrționistul Catherine Gervacio, care sugerează că cei cu niveluri scăzute de calciu și magneziu în sânge pot beneficia de suplimente dacă nu le pot obține din dietă.
Cu toate acestea, Catherine Gervacio subliniază că este mai bine să obțineți acești nutrienți din alimente și să consultați un medic înainte de a începe noi suplimente.
Scott Kaiser, geriatru certificat și director de sănătate cognitivă geriatrică la Providence Saint John's Health Center, este, de asemenea, de acord că administrarea de suplimente fără supravegherea și monitorizarea medicală adecvată poate fi periculoasă. Scott Kaiser subliniază importanța recomandărilor individualizate care echilibrează riscurile și beneficiile fiecărui supliment.
Experții recomandă consumul de vitamine și minerale din alimente integrale în detrimentul suplimentelor.
Cele mai bune surse de calciu sunt laptele, brânza și iaurtul, în timp ce boabele de soia, tofu-ul ferm și spanacul sunt bune pentru vegani, vegetarieni și persoanele cu intoleranță la lactoză. Laptele vegetal îmbogățit, cum ar fi cel de migdale, soia, ovăz și orez, poate fi, de asemenea, benefic.
Pentru magneziu, semințele de dovleac și de chia, împreună cu legumele cu frunze verzi, sunt surse excelente. Migdalele sunt bogate în calciu, furnizează proteine și grăsimi sănătoase, în timp ce semințele de chia pot fi adăugate la smoothie-uri, iaurt sau fulgi de ovăz.
Un studiu la scară largă publicat în Genomic Psychiatry arată că inteligența în copilărie este strâns corelată cu performanța cognitivă la o vârstă mai înaintată și că se constată, de asemenea, influențe genetice complexe asupra performanței cognitive.
Legăturile sociale sunt, de asemenea, cruciale pentru sănătatea cognitivă, deoarece izolarea socială și singurătatea cresc riscurile de hipertensiune arterială, boli de inimă, accidente vasculare cerebrale, slăbirea sistemului imunitar, anxietate, depresie, declin cognitiv, boala Alzheimer și chiar deces.
Lipsa conexiunilor sociale este legată de un risc crescut de deces timpuriu, la egalitate cu fumatul a 15 țigări pe zi. Alți factori de luat în considerare includ renunțarea la fumat, gestionarea nivelului de stres și reducerea la minimum a consumului de junk food.
Fumatul dăunează multor sisteme ale organismului, inclusiv sănătății inimii, care este strâns legată de sănătatea creierului. Deși evitarea completă a stresului este imposibilă, gestionarea acestuia poate face o diferență în ceea ce privește sănătatea generală și sănătatea creierului pe măsură ce îmbătrânim.
Meditația are numeroase beneficii, iar consumul de alimente ultraprocesate a fost legat de riscul crescut de boli cardiovasculare, sindrom metabolic, obezitate, declin cognitiv și o gamă largă de afecțiuni cronice și legate de vârstă. Kaiser sugerează vizitarea unei „farmacii” pentru a găsi cel mai bun medicament pentru sănătatea cognitivă.
Scott Kaiser subliniază faptul că declinul cognitiv nu este legat doar de răspunsurile metabolice și de echilibrul micronutrienților, ci și de alți factori de risc.
Acesta împărtășește o experiență personală în care un șofer care făcea ridesharing asculta un podcast despre longevitate și era foarte interesat de micronutrienți și de profilurile metabolice. Șoferul a menționat, de asemenea, că se luptă să renunțe la fumat, iar conversația s-a axat pe resurse și strategii care să îl ajute să renunțe. Kaiser sugerează că, folosind postul intermitent și alte sfaturi din materia biohacking-ului, el poate acoperi acest element esențial al longevității și poate renunța în cele din urmă la obiceiul de a fuma.
Un nou studiu arată că nivelurile scăzute de magneziu și calciu din sângele adulților în vârstă sunt legate de performanțe cognitive mai slabe. Acest lucru sprijină înțelegerea noastră asupra factorilor care influențează declinul cognitiv.
Pentru a menține sănătatea creierului, se recomandă consumul unei varietăți de alimente integrale, reducerea consumului de alimente ultraprocesate, gestionarea stresului și renunțarea la fumat.
Lipsa acestei vitamine îți afectează grav creierul. Duce la tulburări neurologice. Crește inflamația creierului.
Aceste medicamente extrem de frecvent utilizate sunt asociate cu un risc crescut de demență.
Creierul este afectat după pensionare. Ce trebuie să faci pentru a-ți păstra funcția cognitivă.
Cum se schimbă mintea vârstnicilor odată cu demența. Lucrul trecut cu vederea pe care nu îl mai pot stăpâni.
Băuturile care îți condamnă creierul la demență. Au efect pe termen lung.
Lucrul care îți topește creierul fără să îți dai seama. Cea mai mare greșeală pe care o faci. Nimic nu te mai salvează.
Acest test simplu depistează demența cu mult timp înainte ca primele simptome să fie evidente.
Vârsta la care apar primele semne ale bolii Alzheimer. E șocant! E mult mai devreme decât credeai.
Acesta este cel mai rău lucru pentru creier. Îl macină în totalitate.
