Neuropatia periferică, de la cauze și simptome la tratament. Benția: Pacientul se poate recupera în decurs de zile și săptămâni

Neuropatia periferică are o multitudine de cauze, iar cele mai frecvente sunt cele motorii. Acestea se pot manifestă prin durere sau amorțeală, iar cazuri avansate pot duce la pareze și...
Neuropatia periferică apare atunci când nervii periferici nu funcționează corect, ca urmare a distrugerii sau deteriorării lor.
Neuropatia periferică este o afecțiune care se manifestă prin amorțeli, dureri și slăbiciune la nivelul membrelor, superioare și inferioare, dar constipație ori balonare sau tulburări de ritm cardia, în funcție de nervii afectați.
”Neuropatiile sunt un capitol in neurologie și neurochirurgie și ne arată bolile nervilor periferici, adică a nervilor care ies din coloană, la nivelul membrelor superioare și membrelor inferioare”, a declarat dr. Dan Benția, medic neurochirurg, la Digi 24.
Vezi și: Medicina personalizată, avantaje pentru pacienți. Ioana Lupescu: Cea mai bună opțiune terapeutică
Neuropatia periferică - cauze și tipuri
Neuropatia periferică poate fi cauzată de numeroase situații, care includ:
- diabetul, de altfel acesta este unul dintre cele mai importante și răspândite dintre cauze, fiind și principala sursă a neuropatiei periferice, care dă ceea ce numesc specialiștii ”piciorul diabeticului”, adică neuropatia diabetică
- infecțiile, atât cele virale, cât și bacteriene, fungice sau parazitare
- bolile autoimune, precum lupusul și poliartrita reumatoidă
- tumorile
- anumite medicamente
- deficitul de vitamine, arată Healthline.
Având în vedere multitudinea de situații care pot duce la apariția neuropatiei periferice, simptomatologia va fi și ea diferită, precum și tratamentul acestei afecțiuni neuronale.
Specialiștii au realizat o clasificare a neuropatiei periferice, pe cele trei grupe de nervi, astfel:
Motor. Acești nervi sunt responsabili pentru mișcarea mușchilor, cum ar fi mersul, vorbitul sau folosirea mâinilor sau a brațelor.
Senzoriali. Aceștia sunt responsabili de informațiile senzoriale, cum ar fi căldura sau frigul, durerea sau atingerea.
Autonomi. Aceștia sunt responsabili de procesele corpului pe care nu le vedeți, cum ar fi respirația, bătăile inimii și digestia.
Neuropatie periferică la nivelul genunchiului. FOTO: Freepik @sci8indy
Potrivit medicului, cele mai frecvente tipuri de neuropatii sunt cele motorii, concret, ”cele care afectează nervul median, la trecerea dintre antebraț spre palmă, nervului ulnar, la nivelul cotului, nervului peronier, la nivelul feței laterale a genunchiului și există și afectarea nervului brahial”.
Neuropatia periferică, simptome
Simptomele neuropatie periferice depind de tipul acesteia.
Simptomele neuropatiei motorii includ:
- crampe musculare
- spasme
- slăbiciune musculară
- căderea piciorului
- slăbirea mușchilor
- paralizie.
Simptomele neuropatiei senzoriale includ:
- senzație de înțepături și furnicături, sau ”furnicături și ace”
- amorțeală
- senzații reduse de durere sau de cald și rece
- durere crescută de la lucruri care nu ar trebui să provoace durere, cum ar fi atingerea ușoară
- arsură sau durere ascuțită
- pierderea echilibrului sau a coordonării.
Simptomele neuropatiei autonome includ:
- constipație sau diaree
- balonare, eructații sau senzație de greață
- leșin sau amețeli la ridicarea în picioare din cauza tensiunii arteriale scăzute
- ritm cardiac rapid
- transpirație prea multă sau prea puțină
- probleme cu funcția sexuală
- pierderea controlului intestinelor
- dificultăți în golirea completă a vezicii urinare, mai arată sursa menționată.
Neuropatia periferică, diagnostic
Diagnosticarea neuropatiei periferice se face în urma unui examen fizic, completat de discuții legate de istoricul medical al pacientului. De asemenea, pot fi necesare o serie de teste, cate includ:
- electromiografia, care va evidenția problemele legate de modul în care semnalele nervoase se deplasează către mușchi
- studiu de conducere nervoasă, care se realizează prin plasarea de electrozi pe piele, în scopul de a vederea dacă nervii transmit corect semnalele.
Neuropatia periferică motorie, tratament
Potrivit medicului, ”când este o boală intrinsecă, adică dinăuntru nervului, tratamentul va fi de ordin medical, cu antiinflamatoare, cu medicamente care hrănesc nervii periferici, gen complex de vitamine.
Când compresiunea este exterioară, extrinsecă, se aleg soluții chirurgicale.
Principale afecțiuni tratate chirurgical sunt: simptomul median în tunelul carpian, la nivelul palmei, sau simptomul nervului ulnal, la nivelul cotului, ori a nervului tibian, la nivelul genunchiului.
În acest caz, minim invaziv, microchirurgical, se efectuează decompresiunea nervului și, eventual, repoziționarea lui.
În ceea ce privește pronosticul acestor boli, mai spune medicul, ”dacă afecțiunea este diagnosticată la timp, până nu apar modificări ireversibile înăuntrul nervilor, mai precis pareze și paralizii în teritoriile respective, pacientul se poate recupera în decurs de zile și săptămâni, postoperator, sigur, și cu ajutorul fizio-kineto-terapiei.
În cazul unor afecțiuni de durată, severe, cu sechele importante, recuperarea va fi foarte dificilă”, a mai spus medicul.
Viața după tratamentul neuropatiei periferice
Potrivit medicului, după intervenția pentru tratarea neuropatiei, ”pacientul nu ar trebui să facă niște mișcări interzise, care au cauzat boala, de exemplu, mișcări foarte frecvente la nivelul cotului, cum sunt lucrătorii agricoli sau informaticienii care lucrează cu mouse-ul, ori în cazul compresiunii nervului tibial, să evite loviturile frecvente care apar la sportivi, la nivelul genunchilor, adică să își modifice stilul de viață”, a mai spus neurochirurgul.
Vezi și: Medicament uzual, risc pentru dezvoltarea demenței. Atacă creierul și îl macină
-
Vitaminele B pot încetini declinul cognitiv și preveni demența27.08.2025, 18:08
-
-
-
-
Orele lungi de muncă, impact asupra structurii creierului
Obiceiul zilnic care provoacă demență. Nici nu te-ai gândit la el!
Statul prea mult pe scaun îți poate micșora creierul, chiar dacă faci sport regulat
Lucrul care îți topește creierul fără să îți dai seama. Cea mai mare greșeală pe care o faci. Nimic nu te mai salvează.
Asta oprește boala Alzheimer! Uite cum se autocurăță creierul
Cum o boală comună poate fi confundată cu demența. Semnele care dau de gândit
Cum o boală comună poate fi confundată cu demența. Semnele care dau de gândit. La ce să fii atent.
Un test de sânge simplu ar putea prezice demența cu ani înainte de apariția simptomelor. Are o precizie de 90%
Un test de sânge simplu ar putea prezice demența cu ani înainte de apariția simptomelor. Are o precizie de 90%.
AVC-ul fals, semnal de alarmă pentru demență. Care sunt semnele de alarmă
Kefirul ar putea preveni boala Alzheimer. Are rol neuroprotector
Aflarea riscului de Alzheimer poate reduce anxietatea, dar și motivația pentru un stil de viață sănătos, arată un nou studiu
Lucrul de zi cu zi care îți erodează creierul. Accelerează pierderea memoriei
Cea mai cruntă boală despre care nu ți-a vorbit nimeni: Batten. Palatul Parlamentului se luminează turcoaz
Amețelile frecvente ar putea fi un simptom al sindromului PoTS, asociat cu long-COVID
Amețelile frecvente ar putea fi un simptom al sindromului PoTS, asociat cu long-COVID.
Cantitatea de alcool care îți devastează creierul. E mai puțină decât ai crede
Aceasta este cantitatea de alcool care îți devastează creierul. Este mult mai puțină decât ai crede.
Primul semn al bolii Parkinson. Apare cu aproape 10 ani înaintea tremorului
Acesta este primul semn al bolii Parkinson. Apare cu cel puțin 10 ani înaintea tremorului.
Cel mai rău lucru pe care îl faci când te trezești. Îți macină sănătatea
Acesta este cel mai rău lucru pe care îl faci imediat ce te trezești și îți macină sănătatea.
Alzheimer, debut silențios. Biomarkerii bolii apar de la 24 de ani
Vârsta la care apar primele semne ale bolii Alzheimer. E șocant! E mult mai devreme decât credeai.
Sciatica: cauza, simptome, tratament. 3 greșeli pe care le facem zilnic
Alzheimerul, o boală a întregului organism. Nu afectează doar creierul – studiu
Alzheimerul nu distruge doar memoria, ci zdruncină întregul organism din interior, celulă cu celulă.
Substanța ascunsă în creierul fiecăruia dintre noi. Legătura șocantă cu bolile neurologice
Ce se întâmplă în creier după 40 de ani. Schimbările sunt ireversibile
Ce se întâmplă în creier după 40 de ani. Schimbările sunt ireversibile și cu impact major.
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență.
Tehnologia digitală reduce riscul de demență la adulții în vârstă, arată un nou studiu
Ce se întâmplă cu vârstnicii. Linia fină care le protejează creierul și le oferă un "scut cognitiv" împotriva declinului mental.