O predispoziție genetică la Alzheimer cu debut târziu afectează modul în care creierul adulților tineri face față anumitor sarcini de memorie.
Cercetătorii de la Centrul German pentru Boli Neurodegenerative (DZNE) și de la Ruhr-Universität Bochum susțin, în baza unor studii cu imagistică prin rezonanță magnetică la indivizi la vârsta de aproximativ 20 de ani, că predispoziția genetică la Alzheimer cu debut târziu se poate observa din tinerețe. ”Am fost interesați să aflăm dacă și cum diferitele variante genetice afectează funcția creierului. De aceea am examinat creierul tinerilor adulți în scaner în timp ce aceștia trebuiau să rezolve o sarcină care le-a provocat memoria", a explicat dr. Hweeling Lee, care a condus studiul actual la DZNE.
La cercetare au participat 82 de tineri bărbați și femei, cu vârsta medie de 20 de ani, toți erau studenți, sănătoși din punct de vedere cognitiv. Conform genotipului lor pentru ApoE, 33 dintre ei aveau o medie, 34 un risc crescut și 15 un risc redus de a dezvolta boala Alzheimer la o vârstă târzie. În timpul studiului pe scanerul creierului, tuturor persoanelor li s-au prezentat peste 150 de imagini succesive afișate pe un monitor. Acestea erau obiecte de zi cu zi, precum un ciocan, un ananas sau o pisică. Unele imagini s-au repetat după un timp, dar uneori poziția obiectelor afișate pe ecran se schimbase.
”Au existat diferențe în activitatea creierului. Diferitele grupuri de participanți la studiu au activat diferitele subcâmpuri ale hipocampului în moduri diferite și în grade diferite. Creierele lor au reacționat astfel diferit la sarcina de memorie. De fapt, am văzut diferențe în activarea creierului. nu numai între persoanele cu risc mediu și crescut, ci și între persoanele cu risc mediu și redus”, spun cercetătorii, potrivit unui comunicat al DZNE. Potrivit acestora, în prezent, nu este sigur dacă aceste efecte sunt semnificative pentru dezvoltarea Alzheimerului la bătrânețe, dar există confirmarea că o predispoziție genetică pentru boala Alzheimer este deja reflectată în creier la vârsta adultă tânără.
Studiul, AICI.
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență.
Băuturile care îți condamnă creierul la demență. Au efect pe termen lung.
Boala Alzheimer este legată de creier. Acum, medicii vin cu o nouă ipoteză care schimbă tot ce se știa despre boala care macină creierul.
Lucrul care îți distruge creierul. Îl faci imediat ce deschizi ochii. Și nu, nu este vorba de butonatul telefonului.
Acesta este primul semn al bolii Parkinson. Apare cu cel puțin 10 ani înaintea tremorului.
Lucrul care îți topește creierul fără să îți dai seama. Cea mai mare greșeală pe care o faci. Nimic nu te mai salvează.
Acesta este considerat, de fapt, a fi primul semn al bolii Alzheimer. Apare cu ani de zile înainte de pierderea memoriei.
Ce trebuie să faci după un AVC. Crește semnificativ șansele de recuperare.
Un simplu examen ocular ar putea deveni cheia diagnosticării bolii Parkinson înainte de apariția simptomelor motorii.
Acești 10 factori cresc riscul de AVC și contribuie la gravitatea acestuia.
Amețelile frecvente ar putea fi un simptom al sindromului PoTS, asociat cu long-COVID.
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.
Semnele unui anevrism cerebral care nu trebuie ignorate, avertizează un medic.
