Prof. dr. Ovidiu Băjenaru: mortalitatea în AVC-uri a scăzut foarte mult în țările cu sistem medical dezvoltat

Accidentul vascular cerebral și boala coronariană sunt printre cele mai frecvente afecțiuni din România, afirmă prof. dr. Ovidiu Băjenaru.
Accident vascular cerebral, Băjenaru. ”Abordarea AVC-urilor trebuie făcută într-o manieră foarte complexă, încă de la prevenţie - cea primară fiind extrem de importantă şi asta înseamnă identificarea factorilor de risc şi tratamentul lor, ceea ce este în primul rând datoria medicilor de familie şi apoi a medicilor internişti cardiologi, fiind vorba despre boli vasculare. Este apoi situaţia accidentului vascular cerebral acut (AVCA) care este o problemă a neurologilor - dar ca să ajungă la neurolog, un astfel de pacient trebuie să fie adus de urgenţă de sistemul de asistenţă medicală prespitalicească într-un serviciu de neurologie şi, în România, practic, toate secţiile de neurologie din spitalele judeţene, nu mai vorbesc de cele universitare, dar şi din multe spitale municipale au secţii de neurologie şi, cum principala activitate este legată de AVC-uri, există şi experienţa necesară”, a afirmat prof. dr. Ovidiu Băjenaru, pentru Agerpres.
Specialistul a participat la manifestările ştiinţifice de la Poiana Brașov, care s-au derulat sub egida Fundaţiei Societăţii pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii, în parteneriat cu Societatea de Neurologie din România, Institutul RoNeuro, Centru de Cercetare şi Diagnostic din Cluj-Napoca şi Academia de Ştiinţe Medicale din România, precum şi un consorţiu internaţional de universităţi, sub egida Federaţiei Europene a Societăţilor de Neuroreabilitare şi a Federaţiei Mondiale de Neuroreabilitare.
Accident vascular cerebral, Băjenaru: neurorecuperarea
Potrivit specialistului citat, accidentul vascular cerebral alături de boala coronariană sunt printre cele mai frecvente afecţiuni din România. Iar un diagnostic cât mai precoce şi o terapie cât mai eficientă în primele ore de la debutul unui AVC depinde în cea mai mare măsură salvarea vieţii pacienţilor:
”De aceea, în ţările cu un sistem medical dezvoltat, mortalitatea în AVC-uri a scăzut foarte mult. În ţările occidentale, în SUA, faţă de ce se întâmplă în România şi, în general, în ţările din zona central-estică a Europei, este mortalitatea din cauza AVCA este de 4-5 ori mai mică sau în unele ţări chiar mai mult faţă de ce se întâmplă la noi”.
În opinia acestuia, neurorecuperarea ”trebuie făcută foarte corect şi etapizat - de la perioada acută, post acută şi cronică - şi în strânsă întrepătrundere cu tratamentul de prevenţie secundară”. ”Pacientul cu AVC este în general unul cu probleme de risc vascular, cardiace şi periferice şi, de exemplu, statisticile ne arată că un pacient cu AVC are neşansa ca, în perioada următoare, să facă de 4-5 ori mai frecvent un infarct de miocard faţă de restul populaţiei", a explicat prof. dr. Băjenaru, potrivit sursei citate.
Accident vascular cerebral, Băjenaru: ”neurologii au o pregătire solidă”
Specialistul consideră că în România încă "ne lipsesc foarte multe, dar nu la nivelul pregătirii medicilor":
”În general, neurologii din România au o pregătire solidă, iar noi, atât prin clinicile universitare, prin departamentele de neurologie, dar şi la nivelul Societăţii de Neurologie din România (SNR) avem în permanenţă programe educaţionale dedicate acestui subiect şi aducerii la zi cu tot ce trebuie să ştie medicii neurologi şi nu numai, în privinţa AVC. Un progres important s-a făcut după 2015, când, după eforturi îndelungate şi foarte susţinute ale SNR, am reuşit să convingem conducerea Ministerului Sănătăţii de la acea vreme să înţeleagă şi să statueze înfiinţarea unităţilor de AVCA, lucruri care în ţările cu sisteme de sănătate dezvoltate din lume există de peste 20 de ani, dar chiar şi în ţări cu un sistem nu la fel de dotat ca acestea”.
Specialistul a punctat că o altă problemă de rezolvat în România este neurorecuperarea care ar fi bine să fie făcută de o echipă coordonată de un neurolog, din care să facă parte kinetoterapeuţi, psihologi, logopezi.
Profesorul Băjenaru a mai subliniat că reprezentanții Societății de Neurologie din România încearcă să convingă Ministerul Sănătății să accepte statuarea oficială a competenţei de neuroreabilitare în cadrul specialităţii de neurologie şi apoi crearea de compartimente de neuroreabilitare în secţiile de neurologie, în special pentru AVC.
-
Testul banal din analizele de rutină care îți poate salva ficatul13.10.2025, 13:41
-
-
Soluții rapide de reabilitare totală cu 4 sau 6 implanturi13.10.2025, 10:40
-
-
Substanța ascunsă în creierul fiecăruia dintre noi. Legătura șocantă cu bolile neurologice
Exercițiul aerobic post-accident vascular cerebral, sigur și benefic pentru creier
Alimentul simplu care îți calmează creierul. Previne degradarea neurologică
Alimentul simplu care îți calmează creierul. Previne degradarea neurologică.
Persoanele cu sindromul picioarelor neliniștite, risc crescut de Parkinson
Un semnal neobișnuit care ar putea indica o tumoră cerebrală. Testul simplu al bătăilor din palme
Un semnal neobișnuit care ar putea indica o tumoră cerebrală. Testul simplu al bătăilor din palme.
Testul simplu care poate pune diagnosticul de Parkinson. E nevoie de un control oftalmologic
Un simplu examen ocular ar putea deveni cheia diagnosticării bolii Parkinson înainte de apariția simptomelor motorii.
Un simplu test de colesterol îți poate arăta riscul de Alzheimer. Avertismentul cercetătorilor
Virusul aparent inofensiv care ar putea declanșa boala Parkinson
Amețelile frecvente ar putea fi un simptom al sindromului PoTS, asociat cu long-COVID
Amețelile frecvente ar putea fi un simptom al sindromului PoTS, asociat cu long-COVID.
Legătura dintre boala inflamatorie intestinală și demența. De ce ne pierdem memoria
Secretul neașteptat care îți protejează creierul după 50 de ani. Nu are legătură cu pastilele
Acesta este secretul unui creier sănătos. Previne pierderile de memorie și nu sunt necesare pastile.
Ceața mentală, o consecință pe termen lung a long COVID
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.
De ce începe să ți se "scurgă" creierul după 40 de ani și cum oprești asta
Trei greșeli care îți pot afecta creierul, potrivit unui neurolog: "Nu le fac niciodată"
Aceste trei lucruri îți afectează creierul, susțin medicii neurologi.
Exercițiile fizice regulate îmbunătățesc performanța fizică și cognitivă a adulților vârstnici
Creierul este afectat după pensionare. Ce trebuie să faci pentru a-ți păstra funcția cognitivă.
Testul de urină care poate prezice dacă faci demență. O simplă analiză descoperă boala
Cea mai cruntă boală despre care nu ți-a vorbit nimeni: Batten. Palatul Parlamentului se luminează turcoaz
Tehnologia digitală reduce riscul de demență la adulții în vârstă, arată un nou studiu
Ce se întâmplă cu vârstnicii. Linia fină care le protejează creierul și le oferă un "scut cognitiv" împotriva declinului mental.
Demența, asociată cu reducerea speranței de viață. Pierderi semnificative în funcție de vârsta diagnosticării
Această boală îți fură 13 ani de viață. După diagnostic, speranța de viață scade considerabil.
Ce se întâmplă în creier dacă te trezești devreme. Un neurolog trage un semnal de alarmă
Ce se întâmplă în creier dacă te trezești devreme. Un neurolog trage un semnal de alarmă.
Cum se schimbă mintea vârstnicilor odată cu demența. Lucrul trecut cu vederea pe care nu îl mai pot stăpâni
Cum se schimbă mintea vârstnicilor odată cu demența. Lucrul trecut cu vederea pe care nu îl mai pot stăpâni.