Antidepresivele pot accelera declinul cognitiv la pacienții cu demență
Medicamentul care este prescris frecvent persoanelor cu demență afectează mai rău creierul și accelerează declinul cognitiv.
Respirația are efect asupra memoriei. Modul în care respirăm ne influențează sănătatea creierului.
Respirația are un efect asupra modului în care memorezi lucrurile, potrivit unui nou studiu. Modelele noastre de respirație și impactul lor asupra creierului pot întări sau slăbi puterea noastră de formare a memoriei, relevă o nouă cercetare - iar descoperirile ar putea fi de ajutor în tratarea tulburărilor cerebrale și a problemelor de sănătate mintală.
Comportamentul respirator natural și spontan al organismului este cunoscut sub numele de activitate respiratorie medulară, după numele medulla oblongata - centrul de control al respirației din creier. De o importanță deosebită este un mic grup de neuroni din ceea ce se numește Complexul Pre-Bötzinger (PreBötC), care se află în interiorul medulla oblongata.
”Respirația este o acțiune fundamentală în susținerea vieții la mamifere. Deși detaliile funcției respiratorii asupra stărilor cerebrale rămân neclare, studii recente sugerează că respirația poate juca un rol important în timpul stărilor cerebrale online”, spune neurologul Nozomu Nakamura, de la Universitatea Medicală Hyogo din Japonia, potrivit Science Alert.
Vezi și: Ce trebuie să știi despre vaccinarea copiilor. Ministerul Sănătății: Trebuie să rămână la domiciliu
În acest nou studiu, oamenii de știință au interferat cu PreBötC la șoareci modificați genetic. Ei au descoperit că, atunci când au oprit temporar respirația șoarecilor, animalele au fost mai puțin capabile să formeze amintiri importante în timpul testelor de recunoaștere a obiectelor și de condiționare a fricii.
Mai mult, pauzele de respirație par să afecteze și activitatea hipocampusului cerebral (cheia memoriei pe termen lung și scurt) în timpul reamintirii. În testele ulterioare, forțarea unor modele de respirație neregulată a îmbunătățit amintirile șoarecilor, în timp ce încetinirea respirației a înrăutățit amintirile șoarecilor.
Vezi și: Astenia de toamnă: De ce te simți obosit și lipsit de energie. Metode care previn simptomele
Cercetările anterioare ale aceleiași echipe demonstraseră deja că trecerea de la expirație la inspirație la începutul sau la mijlocul unei sarcini de memorare - cunoscută din punct de vedere tehnic sub numele de tranziție de la expirație la inspirație (EI) sau de la începutul inspirației - îi făcea pe oameni mai lenți și mai puțin preciși atunci când își aminteau informațiile.
Acest studiu a fost urmat de un studiu care a folosit scanări ale creierului pentru a lega performanța mai slabă a memoriei de dezactivarea joncțiunii temporoparietale sau TPJ. TPJ se ocupă de multe sarcini diferite, procesând informații din interiorul și din exteriorul corpului și găsind răspunsuri adecvate.
Cercetătorii sugerează că anumite tipare de respirație - inclusiv tranziția EI - resetează procesarea pe care o face TPJ și că TPJ ar putea fi implicată în fluctuațiile de performanță a memoriei observate la șoareci. Aceste efecte trebuie încă să fie reproduse la oameni, ceea ce reprezintă o cale de urmat în ceea ce privește studiile viitoare.
”Suntem deja conștienți de diferitele legături dintre respirație și creier - de exemplu, modul în care exercițiile de respirație ne pot ajuta să ne calmăm - iar echipa care a realizat noua lucrare sugerează că ajustarea deliberată a tiparelor noastre de respirație ar putea fi de ajutor în alte moduri terapeutice.
Determinarea rolurilor detaliate ale respirației și a mecanismelor moleculare în creier este un subiect de cercetare viitoare pentru a înțelege efectele toleranței la stres.
Modul de manipulare a respirației și aplicarea exercițiilor de respirație vor fi cruciale pentru tratamentul și terapia depresiei și a tulburărilor neuropsihiatrice”, mai notează cercetătorii.
Cercetarea a fost publicată în Nature Communications.
Medicamentul care este prescris frecvent persoanelor cu demență afectează mai rău creierul și accelerează declinul cognitiv.
Lipsa acestei vitamine îți afectează grav creierul. Duce la tulburări neurologice. Crește inflamația creierului.
Un test rapid de 15 minute ar putea îmbunătăți șansele pacienților cu AVC de a evita leziunile cerebrale.
Amețelile frecvente ar putea fi un simptom al sindromului PoTS, asociat cu long-COVID.
Obiceiul sănătos care dublează riscul de demență. Persoanele care au o anumită vârstă sunt cele mai expuse.
Acești 10 factori cresc riscul de AVC și contribuie la gravitatea acestuia.
Aceste medicamente extrem de frecvent utilizate sunt asociate cu un risc crescut de demență.
Alimentul simplu care îți calmează creierul. Previne degradarea neurologică.
Ce trebuie să faci după un AVC. Crește semnificativ șansele de recuperare.
Această boală îți fură 13 ani de viață. După diagnostic, speranța de viață scade considerabil.
Acest semn banal îți arată dacă vei face demență. Dacă vezi ASTA, creierul tău este afectat.
Lucrul care îți topește creierul fără să îți dai seama. Cea mai mare greșeală pe care o faci. Nimic nu te mai salvează.
Un semnal neobișnuit care ar putea indica o tumoră cerebrală. Testul simplu al bătăilor din palme.
Simptomul repetitiv care poate fi un semn de demență. Apare cu ani înainte de pierderea memoriei.
Acest test simplu depistează demența cu mult timp înainte ca primele simptome să fie evidente.
O simplă fotografie a ochilor poate detecta Alzheimer cu 10 ani înainte. Descoperirea care schimbă totul!