Respirația, efect asupra memoriei. Legătura uluitoare dintre respirație și stocarea informațiilor din creier
Respirația are efect asupra memoriei. Modul în care respirăm ne influențează sănătatea creierului.
Respirația are un efect asupra modului în care memorezi lucrurile, potrivit unui nou studiu. Modelele noastre de respirație și impactul lor asupra creierului pot întări sau slăbi puterea noastră de formare a memoriei, relevă o nouă cercetare - iar descoperirile ar putea fi de ajutor în tratarea tulburărilor cerebrale și a problemelor de sănătate mintală.
Comportamentul respirator natural și spontan al organismului este cunoscut sub numele de activitate respiratorie medulară, după numele medulla oblongata - centrul de control al respirației din creier. De o importanță deosebită este un mic grup de neuroni din ceea ce se numește Complexul Pre-Bötzinger (PreBötC), care se află în interiorul medulla oblongata.
”Respirația este o acțiune fundamentală în susținerea vieții la mamifere. Deși detaliile funcției respiratorii asupra stărilor cerebrale rămân neclare, studii recente sugerează că respirația poate juca un rol important în timpul stărilor cerebrale online”, spune neurologul Nozomu Nakamura, de la Universitatea Medicală Hyogo din Japonia, potrivit Science Alert.
Vezi și: Ce trebuie să știi despre vaccinarea copiilor. Ministerul Sănătății: Trebuie să rămână la domiciliu
Teste realizate pe șoareci
În acest nou studiu, oamenii de știință au interferat cu PreBötC la șoareci modificați genetic. Ei au descoperit că, atunci când au oprit temporar respirația șoarecilor, animalele au fost mai puțin capabile să formeze amintiri importante în timpul testelor de recunoaștere a obiectelor și de condiționare a fricii.
Mai mult, pauzele de respirație par să afecteze și activitatea hipocampusului cerebral (cheia memoriei pe termen lung și scurt) în timpul reamintirii. În testele ulterioare, forțarea unor modele de respirație neregulată a îmbunătățit amintirile șoarecilor, în timp ce încetinirea respirației a înrăutățit amintirile șoarecilor.
Vezi și: Astenia de toamnă: De ce te simți obosit și lipsit de energie. Metode care previn simptomele
Ce se întâmplă în cazul oamenilor
Cercetările anterioare ale aceleiași echipe demonstraseră deja că trecerea de la expirație la inspirație la începutul sau la mijlocul unei sarcini de memorare - cunoscută din punct de vedere tehnic sub numele de tranziție de la expirație la inspirație (EI) sau de la începutul inspirației - îi făcea pe oameni mai lenți și mai puțin preciși atunci când își aminteau informațiile.
Acest studiu a fost urmat de un studiu care a folosit scanări ale creierului pentru a lega performanța mai slabă a memoriei de dezactivarea joncțiunii temporoparietale sau TPJ. TPJ se ocupă de multe sarcini diferite, procesând informații din interiorul și din exteriorul corpului și găsind răspunsuri adecvate.
Cercetătorii sugerează că anumite tipare de respirație - inclusiv tranziția EI - resetează procesarea pe care o face TPJ și că TPJ ar putea fi implicată în fluctuațiile de performanță a memoriei observate la șoareci. Aceste efecte trebuie încă să fie reproduse la oameni, ceea ce reprezintă o cale de urmat în ceea ce privește studiile viitoare.
”Suntem deja conștienți de diferitele legături dintre respirație și creier - de exemplu, modul în care exercițiile de respirație ne pot ajuta să ne calmăm - iar echipa care a realizat noua lucrare sugerează că ajustarea deliberată a tiparelor noastre de respirație ar putea fi de ajutor în alte moduri terapeutice.
Determinarea rolurilor detaliate ale respirației și a mecanismelor moleculare în creier este un subiect de cercetare viitoare pentru a înțelege efectele toleranței la stres.
Modul de manipulare a respirației și aplicarea exercițiilor de respirație vor fi cruciale pentru tratamentul și terapia depresiei și a tulburărilor neuropsihiatrice”, mai notează cercetătorii.
Cercetarea a fost publicată în Nature Communications.
-
Mâncarea care duce la cancer. Ce conține, de fapt12.01.2026, 14:50
-
-
-
-
Te mai ții de mână cu partenerul? Ce efect are acest gest
Deficitul de colină la tineri, risc crescut de afectare cerebrală timpurie
Alimentele care îți distrug creierul
Amiba mâncătoare de creier alarmează medicii
Migrenă cu aură: ce se întâmplă în creier atunci când apare, ce o declanșează. E semn de AVC?
Substanța ascunsă în creierul fiecăruia dintre noi. Legătura șocantă cu bolile neurologice
Cea mai cruntă boală despre care nu ți-a vorbit nimeni: Batten. Palatul Parlamentului se luminează turcoaz
Viața mereu pe fugă crește riscul de demență, avertizează experții
Afecțiunile intestinale pot semnala Alzheimer cu ani înainte de apariția simptomelor
8 semne timpurii ale sclerozei multiple
Asta oprește boala Alzheimer! Uite cum se autocurăță creierul
Boala care îți atacă creierul. Crește riscul de demență și AVC
Sindromul de oboseală cronică este o boală reală, nu o tulburare psihologică
Combinația periculoasă care îți devastează creierul
Neurolog: Nu fac niciodată acest gest banal. Poate părea inofensiv, dar îți poate afecta creierul pe viață
Gestul simplu care poate încetini îmbătrânirea creierului cu până la 20%
Metoda care dezvăluie ce se întâmplă în creierul pacienților cu Parkinson
Probleme cu auzul? Simptomul banal al bolii Parkinson. Apare cu mulți ani înainte de apariția bolii
Noi descoperiri privind riscul de Parkinson prin pierderea auzului. Cu fiecare 10 decibeli pierduți, riscul de Parkinson crește cu 57%
Medicamentele frecvent utilizate, asociate cu un risc mai mare de demență
Aceste medicamente extrem de frecvent utilizate sunt asociate cu un risc crescut de demență.
