Respirația, efect asupra memoriei. Legătura uluitoare dintre respirație și stocarea informațiilor din creier

Respirația are efect asupra memoriei. Modul în care respirăm ne influențează sănătatea creierului.
Respirația are un efect asupra modului în care memorezi lucrurile, potrivit unui nou studiu. Modelele noastre de respirație și impactul lor asupra creierului pot întări sau slăbi puterea noastră de formare a memoriei, relevă o nouă cercetare - iar descoperirile ar putea fi de ajutor în tratarea tulburărilor cerebrale și a problemelor de sănătate mintală.
Comportamentul respirator natural și spontan al organismului este cunoscut sub numele de activitate respiratorie medulară, după numele medulla oblongata - centrul de control al respirației din creier. De o importanță deosebită este un mic grup de neuroni din ceea ce se numește Complexul Pre-Bötzinger (PreBötC), care se află în interiorul medulla oblongata.
”Respirația este o acțiune fundamentală în susținerea vieții la mamifere. Deși detaliile funcției respiratorii asupra stărilor cerebrale rămân neclare, studii recente sugerează că respirația poate juca un rol important în timpul stărilor cerebrale online”, spune neurologul Nozomu Nakamura, de la Universitatea Medicală Hyogo din Japonia, potrivit Science Alert.
Vezi și: Ce trebuie să știi despre vaccinarea copiilor. Ministerul Sănătății: Trebuie să rămână la domiciliu
Teste realizate pe șoareci
În acest nou studiu, oamenii de știință au interferat cu PreBötC la șoareci modificați genetic. Ei au descoperit că, atunci când au oprit temporar respirația șoarecilor, animalele au fost mai puțin capabile să formeze amintiri importante în timpul testelor de recunoaștere a obiectelor și de condiționare a fricii.
Mai mult, pauzele de respirație par să afecteze și activitatea hipocampusului cerebral (cheia memoriei pe termen lung și scurt) în timpul reamintirii. În testele ulterioare, forțarea unor modele de respirație neregulată a îmbunătățit amintirile șoarecilor, în timp ce încetinirea respirației a înrăutățit amintirile șoarecilor.
Vezi și: Astenia de toamnă: De ce te simți obosit și lipsit de energie. Metode care previn simptomele
Ce se întâmplă în cazul oamenilor
Cercetările anterioare ale aceleiași echipe demonstraseră deja că trecerea de la expirație la inspirație la începutul sau la mijlocul unei sarcini de memorare - cunoscută din punct de vedere tehnic sub numele de tranziție de la expirație la inspirație (EI) sau de la începutul inspirației - îi făcea pe oameni mai lenți și mai puțin preciși atunci când își aminteau informațiile.
Acest studiu a fost urmat de un studiu care a folosit scanări ale creierului pentru a lega performanța mai slabă a memoriei de dezactivarea joncțiunii temporoparietale sau TPJ. TPJ se ocupă de multe sarcini diferite, procesând informații din interiorul și din exteriorul corpului și găsind răspunsuri adecvate.
Cercetătorii sugerează că anumite tipare de respirație - inclusiv tranziția EI - resetează procesarea pe care o face TPJ și că TPJ ar putea fi implicată în fluctuațiile de performanță a memoriei observate la șoareci. Aceste efecte trebuie încă să fie reproduse la oameni, ceea ce reprezintă o cale de urmat în ceea ce privește studiile viitoare.
”Suntem deja conștienți de diferitele legături dintre respirație și creier - de exemplu, modul în care exercițiile de respirație ne pot ajuta să ne calmăm - iar echipa care a realizat noua lucrare sugerează că ajustarea deliberată a tiparelor noastre de respirație ar putea fi de ajutor în alte moduri terapeutice.
Determinarea rolurilor detaliate ale respirației și a mecanismelor moleculare în creier este un subiect de cercetare viitoare pentru a înțelege efectele toleranței la stres.
Modul de manipulare a respirației și aplicarea exercițiilor de respirație vor fi cruciale pentru tratamentul și terapia depresiei și a tulburărilor neuropsihiatrice”, mai notează cercetătorii.
Cercetarea a fost publicată în Nature Communications.
-
Operațiile de cancer, impact asupra imunității12.10.2025, 16:36
-
-
Alexandru Rogobete, anunț important despre analizele medicale12.10.2025, 14:01
-
Otrava pe care o conțin rujurile. Ce trebuie să știi12.10.2025, 12:29
-
Boala care paralizează mușchii poate fi depistată cu 10 ani înainte: testul care dă speranță
Un simplu test de colesterol îți poate arăta riscul de Alzheimer. Avertismentul cercetătorilor
Incontinența după un AVC ar putea fi tratată
Demența, asociată cu reducerea speranței de viață. Pierderi semnificative în funcție de vârsta diagnosticării
Această boală îți fură 13 ani de viață. După diagnostic, speranța de viață scade considerabil.
Pierderea mirosului, semn timpuriu al bolii Alzheimer
Obiceiul care triplează riscul de moarte
Obiceiul care triplează riscul de moarte. Îți fură ani de viață.
Troznitul gâtului, risc pentru AVC. Un medic neurolog vine cu explicații
Obiceiul relaxant care poate provoca AVC. Ce să nu mai faci niciodată.
Grupa de sânge care ar putea crește riscul unui AVC înainte de 60 de ani
Demența, boala ignorată. De ce pacienții așteaptă ani întregi un diagnostic
Combinația periculoasă care îți devastează creierul
Cum se schimbă mintea vârstnicilor odată cu demența. Lucrul trecut cu vederea pe care nu îl mai pot stăpâni
Cum se schimbă mintea vârstnicilor odată cu demența. Lucrul trecut cu vederea pe care nu îl mai pot stăpâni.
Infecția cu virusul herpes simplex 1, legată de apariția bolii Alzheimer
Cea mai banală infecție care îți devorează creierul. Duce la Alzheimer.
Grăsimea abdominală și de pe brațe, posibil indicator timpuriu al demenței
Acest semn banal îți arată dacă vei face demență. Dacă vezi ASTA, creierul tău este afectat.
Alimentația bogată în alimente procesate, asociată cu semne timpurii ale bolii Parkinson
Alimentul care duce la Parkinson. Topește creierul.
Un test de sânge simplu ar putea prezice demența cu ani înainte de apariția simptomelor. Are o precizie de 90%
Un test de sânge simplu ar putea prezice demența cu ani înainte de apariția simptomelor. Are o precizie de 90%.
Semnul din ochi că faci Alzheimer peste 10 ani. Chinezii fac ASTA deja! Descoperirea care schimbă tot
O simplă fotografie a ochilor poate detecta Alzheimer cu 10 ani înainte. Descoperirea care schimbă totul!
Auzi bătăile inimii în ureche? Ar putea fi fatal
Neurolog: Nu fac niciodată acest gest banal. Poate părea inofensiv, dar îți poate afecta creierul pe viață
Ce trebuie să știi dacă ai avut AVC. Detaliul care arată că ai mari probleme
Ce trebuie să știi dacă ai avut AVC. Detaliul care arată că ai mari probleme neurologice.
Tehnologia digitală reduce riscul de demență la adulții în vârstă, arată un nou studiu
Ce se întâmplă cu vârstnicii. Linia fină care le protejează creierul și le oferă un "scut cognitiv" împotriva declinului mental.
Poluarea aerului atacă direct creierul. Particulele fine pot accelera Alzheimer și demența
Testul care îți arată dacă riști demența mai devreme decât crezi!
Alzheimer, debut silențios. Biomarkerii bolii apar de la 24 de ani
Vârsta la care apar primele semne ale bolii Alzheimer. E șocant! E mult mai devreme decât credeai.