Un test de sânge simplu ar putea prezice demența cu ani înainte de apariția simptomelor. Are o precizie de 90%
Un test de sânge simplu ar putea prezice demența cu ani înainte de apariția simptomelor. Are o precizie de 90%.
Un somn de calitate, mai ales la vârsta mijlocie și înaintată, poate reduce semnificativ riscul de declin cognitiv și afecțiuni neurodegenerative.
Vezi și: Teama de a lua decizii: ce o declanșează și cum poți să o controlezi. Ce înseamnă dacă ești indecis
Un studiu publicat în Neurology a constatat că adulții în vârstă care sunt excesiv de somnoroși sau au probleme semnificative de somn prezintă un risc mai mare de a suferi de o afecțiune premergătoare demenței numită sindrom de risc cognitiv motoric.
Sindromul de risc cognitiv motoric este mai probabil într-un grup de persoane de peste 65 de ani care îndeplinesc criteriile de „dormit prost”, cu somnolență excesivă în timpul zilei și o lipsă de entuziasm pentru activitățile din timpul zilei.
Deși nu există o relație de cauzalitate directă, asocierea dintre problemele de somn și sindrom de risc cognitiv motoric justifică studii suplimentare.
Experții sugerează că persoanele de vârstă mijlocie cu tulburări de somn similare ar trebui să le abordeze din timp, iar cei cu tulburări de somn similare ar trebui să le abordeze din timp.
Un studiu realizat la Albert Einstein College of Medicine, a examinat obiceiurile de somn ale 445 de participanți fără demență. Participanții au fost întrebați despre oboseala din timpul zilei, inclusiv despre incapacitatea de a rămâne treji în timpul activităților sociale, al meselor sau al condusului, despre entuziasmul lor pentru sarcinile zilnice și despre problemele de memorie.
Cercetătorii au măsurat viteza de mers cu ajutorul unei benzi de alergare și au testat-o anual timp de trei ani. 177 de persoane au fost catalogate ca având un "somn prost", în timp ce 268 s-au încadrat în definiția „somn bun”. La început, 42 de persoane prezentau sindromul riscului cognitiv motor, iar alte 36 l-au dezvoltat pe parcursul studiului.
După ajustarea în funcție de alți factori, cum ar fi vârsta, depresia și alte afecțiuni, cercetătorii au constatat că persoanele cu somnolență excesivă în timpul zilei și lipsă de entuziasm pentru activitățile din timpul zilei erau de peste trei ori mai predispuse să dezvolte sindrom de risc cognitiv motoric decât cele fără aceleași probleme legate de somn.
Studiul a stabilit o diferență între oboseala obișnuită legată de vârstă și somnolența care indică probleme mai semnificative. Problemele de somn studiate includ somnolența excesivă în timpul zilei (adormirea în timpul meselor sau al activităților sociale) și o lipsă marcată de entuziasm pentru sarcinile zilnice.
Aceste probleme depășesc oboseala normală și indică potențiale tulburări de somn subiacente, care sunt mai îngrijorătoare și legate de modificările cognitive. Limitarea studiului constă în faptul că participanții și-au raportat propriile informații privind somnul, care este posibil să nu fi fost reținute cu exactitate.
Citește și: Micul dejun care te ajută să slăbești. Alege alimente care îți susțin energia și pierderea în greutate
Foto: Freepik @drobotdean
Problemele de somn, în special la vârsta mijlocie, pot crește riscul de declin cognitiv viitor. Cercetările sugerează că tulburările de somn la mijlocul vieții, cum ar fi insomnia cronică sau apneea în somn, ar putea contribui la modificările neurodegenerative care se manifestă ca demență mai târziu în viață.
Tulburările de somn la persoanele de 40-50 de ani pot fi indicatori timpurii sau factori de risc pentru declinul cognitiv în anii următori.
Persoanele de vârstă mijlocie pot lua măsuri pentru a-și îmbunătăți somnul și a-și proteja capacitățile cognitive, cum ar fi acordarea de prioritate igienei somnului, gestionarea stresului prin mindfulness, yoga sau terapie cognitiv-comportamentală, exerciții fizice regulate și abordarea precoce a tulburărilor de somn.
Dacă apneea în somn sau insomnia se dezvoltă la vârsta mijlocie, este important să solicitați tratament prompt. Apneea în somn netratată/subtratată poate crește riscul de boli cerebrovasculare/cardiovasculare și de demență viitoare, cum ar fi boala Alzheimer.
Pentru a reduce riscul unor viitoare probleme de somn, persoanele de vârstă mijlocie pot lua mai multe măsuri, inclusiv exerciții fizice regulate, o dietă echilibrată, gestionarea stresului și bune practici de igienă a somnului. Abordarea timpurie a tulburărilor de somn poate contribui la atenuarea riscurilor cognitive pe termen lung.
Dr. Porter sugerează că adulții în vârstă își pot îmbunătăți calitatea somnului consumând o dietă bogată în fructe, legume și acizi grași omega-2. Exercițiile fizice sunt, de asemenea, cruciale pentru sănătatea cognitivă, reglarea tiparelor de somn și reducerea oboselii.
Activitatea fizică de intensitate moderată, cum ar fi mersul pe jos, înotul sau yoga, timp de cel puțin 150 de minute pe săptămână, împreună cu exercițiile de forță, pot ajuta la menținerea masei musculare și la îmbunătățirea calității somnului. Obiectivul de a dormi 7-8 ore pe noapte și abordarea tulburărilor de somn sunt esențiale pentru menținerea sănătății cognitive.
Un test de sânge simplu ar putea prezice demența cu ani înainte de apariția simptomelor. Are o precizie de 90%.
Boala Alzheimer este legată de creier. Acum, medicii vin cu o nouă ipoteză care schimbă tot ce se știa despre boala care macină creierul.
Boala Alzheimer, depistată cu ani înainte de apariția simptomelor. Tehnica, disponibilă în SUA. Când va fi disponibilă și în Europa.
Lucrul care îți topește creierul fără să îți dai seama. Cea mai mare greșeală pe care o faci. Nimic nu te mai salvează.
Lucrul care îți distruge creierul. Îl faci imediat ce deschizi ochii. Și nu, nu este vorba de butonatul telefonului.
Un semnal neobișnuit care ar putea indica o tumoră cerebrală. Testul simplu al bătăilor din palme.
Acest semn banal îți arată dacă vei face demență. Dacă vezi ASTA, creierul tău este afectat.
Alzheimerul nu distruge doar memoria, ci zdruncină întregul organism din interior, celulă cu celulă.
Amețelile frecvente ar putea fi un simptom al sindromului PoTS, asociat cu long-COVID.
Această boală îți fură 13 ani de viață. După diagnostic, speranța de viață scade considerabil.
Vârsta la care apar primele semne ale bolii Alzheimer. E șocant! E mult mai devreme decât credeai.
Semnele unui anevrism cerebral care nu trebuie ignorate, avertizează un medic.
Creierul este afectat după pensionare. Ce trebuie să faci pentru a-ți păstra funcția cognitivă.
Ce se întâmplă cu vârstnicii. Linia fină care le protejează creierul și le oferă un "scut cognitiv" împotriva declinului mental.